Cel mai tragic incident din Munţii Banatului, soldat cu 9 morţi, şi secretul unui posibil supravieţuitor: un bărbat bănuit că ar fi fost omul Securităţii

Cel mai tragic incident din Munţii Banatului, soldat cu 9 morţi, şi secretul unui posibil supravieţuitor: un bărbat bănuit că ar fi fost omul Securităţii

FOTO sport1x2.ro

În urmă cu mai bine de 51 de ani, în Munţii Banatului a avut loc una dintre cele mai tragice competiţii sportive de la noi din ţară

Ştiri pe aceeaşi temă

În 1966, în luna mai, pe Muntele Mic (Caraş-Severin), Asociaţia Electromotor Timişoara şi Federaţia Orientării Turistice, care funcţiona la aceea vreme, au organizat un concurs tematic la care au participat concurenţi din întreaga ţară, însă cei mai mulţi proveneau din Timiş şi Caraş-Severin.  

În timpul competiţiei, vremea s-a înrăutăţit atât de tare că opt dintre participanţi s-au pierdut pe munţi şi au decedat. În afara acestora, în zile următoare a mai fost găsit şi un cioban, care murise din aceleaşi cauze. Regimul comunist al acelei perioade a considerat evenimentul extrem de grav şi l-a ascuns populaţiei. Istoricul reşiţean Mircea Rusnac a reuşi să afle de la un fost colaborator de-al său, participant la acel eveniment, cum au stat lucrurile, iar povestea a relatat-o pe blogul său, Istoria Banatului.

“Am putut afla amănuntele acestei tragedii de la un martor important al ei, Traian Constantin Novac, din Timişoara. În acea perioadă, accidentul petrecut pe Muntele Mic, soldat cu nouă victime, a fost cel mai grav întâmplat în munţii Banatului şi al doilea la nivel naţional, după cel de la Bâlea-Lac din 1977, unde s-au înregistrat peste 20 de morţi. În cazul celui de la Muntele Mic, au fost opt victime dintre participanţii la un concurs de orientare turistică şi un cioban ardelean”, arată Rusnac.

Vântul bătea cu 90 km/ oră şi ploaia s-a transformat repede în zăpadă. Ce mai mare problemă a fost însă panica ce îi cuprinsese pe participanţi şi care, după cum susţine Mircea Rusnac, ar fi dus la finalul tragic. Mai mult, unii dintre concurenţi se pare că erau şi băuţi.

“Dacă ei nu ar fi intrat în panică, dezastrul ar fi putut fi evitat. Dacă în zona cabanelor de pe Muntele Mic, la altitudinea de 1.500 m, ningea, mai jos, în zona Fântâna Voinei, la 1.100 m, era numai ploaie, iar de acolo putea fi găsit drumul către Borlova. Aşadar, concurenţii ar fi trebuit să coboare către vale, însă se pare că şi-au pierdut firea, iar în două cazuri există chiar suspiciunea că ar fi băut. Între aceştia din urmă s-a numărat şi concurentul Petrea din Oţelu Roşu, care, cunoscând de altfel foarte bine zona, a vrut să meargă către Poiana Mărului. Când a fost găsit decedat, era aproape în picioare, ţinându-se de nişte crengi de brad”, povesteşte Rusnac.

Abia în zilele următoare, când zăpada începea să se topească, s-a descoperit cât de mare era tragedia. În câteva zile au fost găsiţi şapte dintre cei opt dispăruţi, singurul care lipsea fiind reşiţeanul Adrian Cârje. “Pe lângă aceşti participanţi a pierit şi un cioban originar din Ardeal, angajat la Borlova. Acesta s-a rătăcit, necunoscând prea bine zona. A fost găsit de o expediţie care îl căuta pe Cârje. Era în mare măsură mâncat de animale”, mai spune Rusnac.

Un misterios supravieţuitor ar fi fost văzut la Roma

O poveste aparte este cea a reşiţeanului Adrian Cârje, despre care participanţii la concurs aveau argumente că ar fi fost omul Securităţii, infiltrat în grupul lor pentru a afla informaţii. Acesta s-a desprins de grup, pretinzând că nu era bună direcţia în care se mergea.

“El a plecat singur, întâlnindu-se apoi cu nişte ciobani din Borlova. Având la el mulţi bani (câteva mii de lei), el le-a oferit acestora toţi banii, solicitându-le să-l ducă la cabană. Însă aceştia au refuzat banii, spunând că pentru ei animalele erau mai importante. L-au chemat cu ei până a doua zi, oferindu-se să îl găzduiască la stână. Cârje însă a refuzat, existând şi în cazul său suspiciunea că ar fi băut ceva înainte. În consecinţă, mai târziu aceiaşi ciobani l-ar fi găsit decedat. Atunci i-au luat toţi banii şi l-au îngropat undeva, locul precis nefiind identificat nici până astăzi”, arată istoricul Mircea Rusnac, care spune însă că mai există şi versiunea că, după câţiva ani, Cârje ar fi fost întâlnit la Roma de cunoscuţi de ai săi, însă acesta nu a vrut să recunoscă cine este, spunând că e o confuzie.

Această ipoteză a fost alimentată şi de faptul că nimeni nu a pornit nicio anchetă împotriva ciobanilor, iar mama sa, care trăia la aceea vreme la Reşiţa, nu a făcut niciun demers în acest sens. De altfel, singurul trup care nu a fost găsit nici până astăzi este cel al lui Adrian Cârje.

citeste totul despre: