Ce drepturi avem atunci când muncim în Uniunea Europeană şi cum procedăm când ne sunt încălcate. Procedura costisitoare care a fost eliminată

Libera circulaţie a forţei de muncă este poate unul dintre cele mai tangibile si accesibile avantaje ale aderării la Uniunea Europeană pentru români.

De mai bine de 12 ani, putem călători şi munci în Spania sau Italia la fel ca în Timişoara sau Iaşi. Dar acest drept subsumează şi multe alte drepturi pe care un cetăţean european le are in orice stat membru şi care fac viaţa diasporei româneşti mai uşoară. 

Avocata Isabela Rabotka spune că primul pas important atunci când vorbim despre munca în străinătate îl reprezintă alegerea firmei la care vom lucra.

"Extrem de important este modul în care alegem intermedierea locului de muncă deoarece în ultimii ani au apărut multe firme fantomă care, de fapt, îi escrochează pe cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Odată ajunşi pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene e bine să avem în minte că trebuie să fim trataţi “ca acasă”. Astfel, pentru a munci în Uniunea Europeană, nu avem nevoie de permis de muncă sau de vreo înregistrare la vreo instituţie din ţara respectivă. E de ajuns să avem o carte de indentitate valabilă pentru a putea încheia un contract de muncă.

La fel ca în România (deşi din păcate puţină lume respectă prevederile legale chiar la noi în ţară) în primele 3 luni de şedere nu trebuie să anunţăm autorităţile locale. După această perioadă, în mod normal, ar trebui să ne declarăm reşedinţa la adresa la care locuim. Este practic corespondentul din legislaţia românească a “vizei de flotant”. La fel, însă, ca în România, nedeclararea reşedinţei este sancţionată doar cu o amendă, aplicată destul de rar", spune Rabotka.

Avocata arată că trebuie ştiut că un lucrător român în orice stat membru are aceleaşi drepturi ca cetăţenii respectivei ţări. Astfel, concediul de odihnă, concediul de boală, ajutorul de şomaj sunt drepturi garantate în toată Uniunea şi nimeni nu vi le poate interzice. 

"Chiar dacă în Uniunea Europeană nu mai există graniţe, e important de ştiut că în majoritatea statelor, România are ambasadă, dar şi mai multe consulate unde cetăţenii români îşi pot rezolva multe din problemele administrative fără a fi nevoiţi să se întoarcă în ţară pentru asta. Astfel, la consulatele României (pe care le găsim in majoritatea oraşelor mari din Europa în care locuiesc comunităţi largi de români) putem obţine acte de stare civilă (naştere, căsătorie, deces), documente de identitate (paşaport, carte de identitate sau chiar cazier judiciar), putem înscrie acte de stare civilă emise de alte state (spre exemplu o căsătorie legată în Spania poate fi declarată la Consulat pentru obţinerea unui Certificat de Căsătorie românesc). De o perioadă de timp, Ministerul Afacerilor Externe a lansat o platforma online www.econsulat.ro unde putem căuta tipurile de servicii de care avem nevoie, putem încărca documente şi putem face programări online la ghişeul consular pentru a evita cozi inutile. O situaţie neplăcută care trebuie gestionată promt, în cazul cetăţenilor români aflaţi în străinătate, este cea în care se ajunge la o reţinere sau arestare. Este important de ştiut că în materie penală legile naţionale diferă de la o ţară la alta dar Ambasada României vă poate totuşi ajuta. Astfel, odată reţinut, aveţi dreptul de a cere ca Ambasada să fie anunţată şi la rândul ei să anunţe familia din România. Totodată, foarte important e de reţinut si faptul că aveţi dreptul de a cere un translator în limba ţării în care vă aflaţi. Acesta vă este oferit din oficiu sau poate fi recomandat de Ambasadă. De asemenea, în majoritatea statelor din Uniunea Europeană este posibil ca după pronunţarea unei sentinţe definitive să puteţi cere transferul intr-un penitenciar din România astfel încât pedeapsa să o executaţi în ţară", afirmă Isabela Rabotka.

Avocata spune că o noutate introdusă în Uniunea Europeană începând cu luna februarie 2019 este Regulamentul privind debirocratizarea documentelor oficiale. Astfel, până anul acesta, mulţi dintre românii care locuiau în afara ţării aveau frecvente probleme cu actele emise în România, care trebuiau legalizate special (cu apostilă), o procedură complicată, dar mai ales costisitoare.

Începând cu data de 16 februarie 2019 documentele oficiale (certificat de naştere, un act notarial sau o hotărâre judecătorească) dar şi copiile legalizate trebuie să fie acceptate de autorităţile din alte state europene fără a mai avea apostila. De asemenea atunci când o instituţie dintr-un stat membru cere o copie legalizată nu mai este obligatoriu să prezentăm la ghişeu şi documentul original alături de copie. 

Cea mai importantă însă este noutatea prin care s-a eliminat obligaţia prezentării unei traduceri a documentului oficial în limba statului în care ne aflăm. Astfel, s-a introdus noţiunea de “formular standard multilingv” disponibil în toate limbile UE. Acesta se emite în ţara de origine iar orice instituţie din Uniunea Europeană este obligată să accepte acest formular în locul traducerii oficiale a documentului în limba respectivă.