FOTO VIDEO Masivul Căpăţânii, singurul munte din ţară a cărui creastă poate fi parcursă integral cu maşina. Imagini senzaţionale surprinse cu drona
0
Munţii Olteniei, cum au mai fost denumiţi Munţii Căpăţânii, dintre Olt şi Jiu, sunt străbătuţi de cea mai înaltă şosea din România, drum strategic secular, Transalpina.
Traseul urmat de Bogdan, pasionatul de munte care a imortalizat în imagini creasta Masivului Căpăţânii, pleacă din Londra, acolo unde vâlceanul de 43 de ani lucrează de câţiva ani în domeniul bancar. Ajuns la Râmnicu Vâlcea, tânărul a ales traseul dinspre Băile Olăneşti, unde a urcat, împreună cu un prieten, cu maşina până pe Gerea. Iar de acolo au continuat drumul pe biciclete, ambii fiind pasionaţi de ciclism montan.
Traseul vizat este următorul: Vârful Ursu, Văleanu, Piatra Târnovului şi Munţii Latoriţei, Stogu şi Stogşoarele, până la Vârful Roman, acolo unde de câţiva ani răsare, probabil, cea mai nouă staţiune montană. La un moment dat în zare se vede şi localitatea Malaia, pe partea nordică şi cele două lacuri.
La Văleanu există o cabană care decenii întregi a fost unitate militară de elita a Armatei României. Aici şi-au satisfăcut stagiul militar mulţi dintre vânătorii de munte, printre cei mai bine pregătiţi soldaţi români. Astăzi, deşi locul pare părăsit, este în continuare curat şi îngrijit, potrivit declaraţiilor celor care obişnuiesc să treacă prin zonă.
Aşa cum reiese şi din imagini, mai toată creasta este brăzdată de drumuri, căci aşa cum remarcau pe site-urile de socializare pasionaţii de drumeţii montane care au străbătut zona la picior Masivul Căpăţânii este singurul din ţara asta a cărui creastă poate fi parcursă integral cu maşina. Unul dintre ei chiar s-a arătat şocat să vadă în vârf de munte, de prin 2009, nu neapărat maşini, ci faptul că „toate vârfurile masivului pot fi urcate c-un Matiz rablagit, condus de-un şofer beat şi plin cu doamne cu copii mici”.
Munţii Căpăţânii, parte a Carpaţilor Meridionali, sunt constituiţi dintr-o culme înaltă, prelungă de aproximativ 50 km. În mare parte, culmile sunt puternic împădurite, dar există suprafeţe întinde de goluri de munte, străbătute de o reţea deasă de poteci şi chiar de drumuri pe care se poate circula cu maşina.
Tot în mediul online, există nemulţumiri legate de faptul că refugiile şi pensiunile din zonă există doar cu numele, fiindcă ele sunt în majoritatea timpului încuiate sau destinate doar unui grup restrâns de oameni: „Refugiile astea există, stânele există, pensiunea nu numai că există dar are şi un site (în 2009 n-avea), doar că nu se poate dormi niciunde. Refugiile sunt încuiate cu lacăte, lanţuri, foraibăre, rătezuri şi zăvoare (la propriu), ciobanii din Curmătura Olteţului sunt extraordinar de neprietenoşi (dar te lasă, totuşi, să iei apă din izvorul care-i la 200 de metri depărtare de stânele lor), iar pensiunea colcăie de beţivi. Şi atunci vin cu întrebarea: la ce mai sunt, atunci, refugiile astea din Căpăţânii?!”.
Până la refugii, călătoria aceasta de o zi, aşa cum a conceput-o Bogdan A. pare o soluţie excelentă pentru a te relaxa, a te îmbăta cu aerul de munte, a arde nişte calorii şi a-ţi încărca sufletul şi privirea cu peisaje de vis.
Cum nu sunt prea multe cabane, iar refugiile sunt încuiate, este bine să aveţi la dumneavoastră un cort, fiindcă există o serie de locuri naturale de tabără atractive.
Munţii Căpăţânii pot fi împărţiţi în mai multe sectoare distincte, la vest Olteţ – Horezu, la mijloc şi răsărit – Lotru, la sud culmea Arnota – Buila – Vânturariţa – Stogu, unde se pot întâlni calcare jurasice, şi care formează o creastă aproape neîntreruptă de peste 14 km, cu forme de relief extrem de pitoreşti, iar în partea cea mai înaltă sectorul: Negovanu – Nedeia - Căpăţâna - Ursu.
Creasta principală are diverse înălţimi: Văleanu - 1.847 m, Ursu - 2.124 m, Nedeia - 2.130 m. Versantul sudic are culmi prelungi, cele mai cunoscute şi atrăgătoare fiind Govora – Lespezi – Buila - Vânturariţa şi Piatra Roşie – Roman – Plaiul Vaideeni.
În zona masivului Vf. Roman apare încet – încet cea mai nouă staţiune montană. Obştea de moşneni Horezu, proprietara terenului, a lotizat peste 1.000 de parcele de câte 1.000 mp fiecare. Acestea sunt concesionate, pentru construirea de pensiuni şi case de vacanţă, prin contracte de superficie. În acest moment sunt peste 60 de unităţi de locuit şi agrement. Numărul locurilor de cazare depăşeşte 250.
Construcţia frumoasei mănăstiri din vârful muntelui, de maici, Mănăstirea Roman sau Alina, a început acum mai mulţi ani şi s-a finalizat în 2014 când a fost sfiinţită. Până la ea se poate ajunge destul de uşor, cu maşina, dinspre Horezu.
Şi aici sunt peisaje de poveste: păduri de brad şi o vale în care domneşte centrul ceramicii populare româneşti - Horezu, pe de-o parte, iar de cealaltă parte - vârfurile munţilor şi golul alpin.
Se încarcă comentariile...
