FOTO VIDEO Ce se va întâmpla cu pădurile din patrimoniul UNESCO rupte de furtună. Deocamdată autorităţile nu s-au atins de ele
0
Furtunile din această vară au pus la pământ suprafeţe mari de pădure din judeţul Vâlcea, o parte aflate în patrimoniul UNESCO. Autorităţile spun că încă nu e clar ce se va întâmpla cu acel lemn.
Peste 1.000 de hectare de păduri au fost puse la pământ în această vară de o furtună puternică în Parcul Naţional Cozia şi în Ocolul Silvic Călimăneşti. Vântul care a suflat cu peste 80 de km/h a pus la pământ peste 7.000 de metri cubi de masă lemnoasă, din care peste 4.000 de metri cubi se află în zone aflate în Patrimoniul Mondial Natural UNESCO.
Direcţia Silvică Vâlcea din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva a reuşit să evalueze pagubele cu ajutorul dronelor: 1.033 de hectare de păduri administrate de Ocolul Silvic Călimăneşti şi alte 14,6 hectare în zona de protecţie integrală a Parcului Naţional Cozia au fost distruse. Mare parte din suprafaţa prejudiciată se află pe teren accidentat, în zone în care accesul este dificil, numeroşi arbori doborâţi blocând căile de comunicaţii.
Reamintim că din vara lui 2017 două păduri, Cozia şi Lotrişor, din zona Parcului Naţional Cozia, dar şi din alte trei situri din judeţul Vâlcea, păduri ce se întind pe aproximativ 3.500 de hectare, se află pe lista Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO. În pădurile aflate în aria protejată, intervenţia umană a fost interzisă. Vorbim despre specii de arbori din aceste păduri care au peste doi metri diametru şi peste 50 metri înălţime.
Conform regulamentelor silvice, silvicultorii trebuie să degajeze arborii doborâţi în urma furtunilor şi să reîmpădurească zonele afectate. Numai că în ariile protejate nu se poate interveni pe teren decât după ce UNESCO şi instituţiile de mediu vor spune clar ce soluţii trebuie adaptate în acest caz.
Directorul Direcţiei Silvice Vâlcea, din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, s-a arătat îngrijorat de faptul că nu se ştie exact cum se poate interveni în pădurile distruse de vijelii, din moment ce respectivele zone sunt incluse în Patrimoniul UNESCO şi deci sunt intangibile.
„Este posibil să nu fim lăsaţi să tăiem nimic din pădurile distruse. Să rămână totul exact aşa cum este. Iar acest lucru este şi nu este bine. Sunt două opinii şi este greu să mulţumeşti pe toată lumea. Unii spun că vorbim despre o resursă neexploatată, de care se va alege praful. Este ca şi cum ai pune bălegar pe o suprafaţă mică de teren, care nu are capacitatea de a prelua întreaga cantitate, şi investiţia este inutilă, căci este spălată de ploi. Este o resursă, de ce să nu o utilizăm? Cu un preţ mai mic! Poate fi dată şcolilor, instituţiilor, celor care au nevoie. Alţii cred că este bine să lăsăm natura să-şi urmeze cursul firesc“, explică specialistul.
Legislaţia de mediu permite să se facă exploatare acolo unde este vorba despre forţă majoră, despre calamitate, dar în cazul de faţă nu se poate interveni în zonele pentru care s-a semnat un protocol cu UNESCO. „Este o premieră pentru România şi în acest mod se va crea un precedent. Nu mai există nicăieri o porţiune de pădure atât de mare afectată. Fiind în zone protejate, doar UNESCO şi instituţiile de mediu ne pot spune cum avem voie să procedăm“, a mai declarat directorul Mihăilescu.
„N-am mai avut situaţii de acest gen. Nici alte judeţe nu s-au confruntat cu probleme de un asemenea nivel. Suntem la început şi de aceea nici nu avem practică. Eu am hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în care am prezentat situaţia de forţă majoră, de calamitate“, a adăugat directorul.
Gheorghe Mihăilescu a vorbit şi despre riscurile care pot să apară în situaţia în care nu se va interveni în zonele protejate sau se va interveni prea târziu: „Până nu clarificăm problema cu UNESCO şi instituţiile de mediu, nu putem interveni în Parcul Naţional. Numai ei pot spune dacă sunt de acord ca noi să degajăm arborii doborâţi. Dar este şi un risc acolo, sunt versanţi care duc în râul Lotrişor. Gravitaţional, apa va duce lemnul la vale. La un moment dat, apa riscă să facă nişte daune pe drumul forestier, precum şi la lucrările care sunt pe Lotrişor. Nu poţi opri acest fenomen, este o realitate: lemnul, când putrezeşte, se desprinde şi o ia la vale. Noi ne vom conforma: dacă vor spune să scoatem lemnul doborât o vom face, dacă nu, acolo va rămâne“.
Problema a fost dezbătută şi în mediul online, unii dintre internauţi exprimându-şi temerea că se va profita de situaţie, în cazul în care se decide exploatarea pădurilor protejate distruse, şi s-ar putea ajunge la tăieri ilegale.
Legat de această problemă, directorul Direcţiei Silvice susţine: „Este exclus aşa ceva, suntem o instituţie. Este ca şi cum ai spune: nu vă dau maşina că poate vă urcaţi băut la volan. Şi atunci nu mai merge nimeni cu maşina. Şi la noi sunt oameni care greşesc, fiecare pădure cu uscăturile sale, dar ca instituţie nu ne complacem în această poveste“.
Raportul către UNESCO şi instituţiile de mediu a fost trimis la scurt timp după ce a avut loc calamitatea, spun autorităţile, dar nu se ştie clar în cât timp va veni şi un răspuns. Pagubele produse de furtunile şi inundaţiile din luna iunie, în tot judeţul Vâlcea, depăşesc la o primă estimare 30 de milioane de euro, potrivit unui bilanţ întocmit de Prefectura Vâlcea. După cum arată documentul Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea, prejudiciul este cât cel creat în ultimii cinci ani la un loc.
Se încarcă comentariile...
