Zeci de milioane de euro din fonduri UE, investite la Ploieşti în proiecte abandonate sau care nu erau utile nimănui

Zeci de milioane de euro, în mare parte fonduri europene şi guvernamentale, au fost cheltuite în ultimii în Prahova pentru realizarea unor proiecte care promiteau îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii celor două mari oraşe din judeţ, Ploieşti şi Câmpina. Sunt cazuri în care DNA a început ancheta penală pentru că există suspiciuni fondurile europene, folosite pentru implementarea proiectului, au fost deturnate

Zeci de milioane de euro, în mare parte fonduri europene şi guvernamentale, au fost cheltuite în ultimii în Prahova pentru realizarea unor proiecte care promiteau îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii celor două mari oraşe din judeţ, Ploieşti şi Câmpina. Fie că vorbim despre amenajarea unor parcuri, zone de relaxare sau complexe sportive, fie că ne referim la modernizarea infrastructurii, multe dintre aceste proiecte sunt finalizate, dar nu şi-au arătat încă utilitatea. În plus, sunt cazuri în care DNA a început ancheta penală pentru că există suspiciuni că un procent important din fondurile europene, folosite pentru implementarea proiectului, au fost deturnate în beneficiul unor oameni de afaceri şi şefi din administraţia judeţeană. Alte proiecte, deşi au fost finalizate şi date în folosinţă, s-au transformat peste noapte în afaceri profitabile, dar nu pentru comunitatea locală, ci pentru terţe persoane.

Parcul Municipal Vest, în atenţia DNA Ploieşti

Parcul Municipal Vest din Ploieşti, care se întinde pe o suprafaţă de peste 50 de hectare, a fost realizat în cadrul unui proiect cu fonduri europene la care au fost înregistrate întârzieri, el fiind inaugurat la aproape cinci ani de la momentul semnării contractului de finanţare.

Este  o investiţie de aproximativ 16 milioane de euro, realizată la marginea oraşului Ploieşti, şi a fost inaugurat la sfârşitul lunii mai. Din cauza unor nereguli, zona de agrement nu a putut fi deloc folosită de ploieşteni în lunile de vară care au urmat de la inaugurare.

În primul rând, până la parc, aflat undeva în spatele Gării de Vest din Ploieşti, nu se poate ajunge cu niciun mijloc de transport, iar dacă vor să meargă cu maşina personală, şoferii sunt nevoiţi să facă un ocol de câţiva kilometri pe Centura de Vest oraşului.

Fiind vorba despre drum naţional, plata rovignetei este obligatorie. Nu este nici pe departe singurul neajuns al acestui proiect extrem de costisitor. În această vară au existat zeci de plângeri venite de la ploieşteni care au remarcat că parcul nu poate fi folosit pe timpul în timpul zilelor caniculare de vară din cauza lipsei zonelor de umbră. În plus în parc nu au fost amenajată o sursă de apă potabilă sau chioşcuri de unde poţi să cumperi o sticcă cu apă, un suc sau ceva de mâncare.

Mai mult, spre finalul verii, cea mai mare parte a arbuştilor plantaţi în parc s-a uscat, iar zonele de agrement – de la centrele de joacă destinate celor mici până la alei sau terenurile de sport – a fost ivadate de vegetaţie. Pe scurt, dintr-un parc prezentat de autorităţi printre cele mai moderne din sud-estul ţării, am ajuns la un maidan imposibil de folosit de cei pentru care a fost realizat.

Conform unor surse, Parcul Municipal Vest a ajuns în vizorul procurorilor DNA care au solicitat, în luna septembrie a acestui an, de la Primăria Ploieşti documente care vizează felul în care au fost chelutuiţi banii în cadrul acestui proiect.

Mai grav este că reprezentanţii ADR Sud Muntenia, aflaţi într-un control la Ploieşti, în vara acestui an, au atras atenţia că Parcul Municipal Vest ar putea fi inclusă în categoria proiectelor nefuncţionale, în condiţiile în care există o problemă legată de lipsa personalului care ar trebui să îngrijească acest parc.

Conform proiectului iniţial, în Parcul Municipal Ploieşti ar fi trebuit să fie funcţionale piste de ciclism, alei pietonale, mese de şah, patinoar cu o spurafaţă de 1800 mp, ring de role, trei fântâni arteziene, seră închisă, locuri pentru picnic, locuri de odihnă şi contemplare, scenă pentru spectacole în aer liber, foişor pentru concerte de fanfară şi zonă pentru oficierea căsătoriilor.

Ploieştiul are hipodrom de 13 milioane de euro, dar nimeni nu ştie când se va organiza prima cursă

Un alt proiect controversat este Hipodromul de la Ploieşti, care a fost  modernizat şi extins în cadrul unui proiect început cu fonduri europene a cărui valoare totală a fost de peste 13 milioane de euro. La începutul lunii octombire, primarul municipiului Ploieşti, Adrian Dobre, anunţa că proiectul ajunsese în impas pentru că pista nu putea fi omologată, iar la Ploieşti nu putea fi organizate curse de cai. Motivul? Autorităţile locale nu identificaseră, în România, la acea dată instituţii specializate în acest sens.

După îndelungi discuţii, pista hidpodromului a fost omologată, în data de 15 octombrie de o comisie formată din reprezentanţi ai Clubului Spoprtiv Municipal Ploieşti, ai Agenţiei Naţionale de Zootehnie, ai crescătorilor de cai atât de stat, cât şi din mediul privat, precum şi ai constructorului. Motiv de scandal în rândul consilierilor locali din Ploieşti a fost şi votarea taxelor care urmează să fie percepute la Hipodrom.

Conform proiectului de Hotărâre, crescătorii de cai care vor să participe la cursele care vor fi organizate la Ploieşti vor trebui să plătească între 3000 de euro - tarif de angajament pentru cursa de galop derby şi 230 de lei pe lună, tariful perceput pentru închirierea unei boxe. În plus, la viitoarele curse de galop se va mai percepe o taxă de participare de 5 la sută din valoarea premiului întrecerii.

Important este că taxele au fost aprobate prin vot în Consiliul Local, că pista hipodromului a fost omologată pentru curse. Mai rămâne ca cineva să se îngrijească şi de organizarea competiţiilor. Dar, la întrebarea: ploieştenii când vor putea să asiste la prima cursă de gallop, autorităţile au umflat din umeri şi nu au avut un răspuns concret.

Bazin didactic de înot, o afacere privată din bani guvernamentali

Râmânând în sfera competiţiilor sportive, o situaţie similară se regăseşte la 30 de kilometri de Ploieşti, unde un bazin didactic de înot, realizat cu fonduri guvernamentale pe vremea când ministrul Turismului era Elena Udrea, este administrat, de la inaugurare, de o scoietate privată în condiţii deloc avantajoase pentru administraţia publică locală. Valoarea proiectului este de aproximativ 5 milioane de lei. Construcţia era destinată uzului didactic, cu posibilitatea de utilizare publică în afara orarului şcolilor din localitate.

Pentru că în anul 2011, în România erau blocate angajările la stat, administraţia locală nu a putut să administreze singură piscina, aşa că a găsit o suluţie de compromis. Piscina a fost dată în administrare societăţii Gercom Services Ploieşti. Condiţiile contractuale nu sunt deloc avantajoase pentru bugetul local, pentru că societatea administrator plăteşte Primăriei Câmpina 40 la sută din profitul annual realizat, în timp ce Primăria Câmpina plăteşte 80 la sută din valoarea facturii la utilităţi.

Contractul cu această societate expiră în vara anului 2016, dar, prin acte adiţionale şi fără aprobarea Consiliului Local, acest contract între Primărie şi soceitatea privată a fost prelungit de două ori până în primăvara anului 2017.

S-a ajuns în această situaţie pentru că mulţi dintre consilierii locali nu s-au îngrijit să conceapă un nou caiet de sarcini în vederea organizării unei noi licitaţii care să desemneze administratorul şi nici nu s-au preocupat de realizarea unui proiect de Hotărâre prin care bazinul să poată trece în administrarea Clubului Sportiv Municipal.

O altă controversă legată de bazinul ingaugurat de Elena Udrea se referă la faptul că deşi are un caracter didactic, iar copiii, elevi ai unităţilor şcolare din oraş, ar fi trebuit să aibă acces gratuit la bazin, aceştia sunt nevoiţi să plătească taxe unor instructor veniţi din zona privată.

Tot la Câmpia, la începutul  acestui an a fost inagurat Centrul de Informare şi Promovare Turistică, o clădire construită cu fonduri europene, valoarea investiţiei fiind de 620.000 lei. În costurile proiectului a fost inclus şi realizarea unui portal web unde sunt promovate principalele obiective turistice din oraş.

Problema este Centrul nu îşi justifică deloc prezenţa într-o localitate cum este municipiul Câmpina, o localitate care nu are un specific turistic. Nu pot fi vizitate decât două muzee, Castelul Iulia Haşdeu şi casa unde a locuit spre finalul vieţii pictorul Nicolae Grigorescu, două parcuri, o zonă de agrement lăsată în paragină şi, eventual,  barajul de la Paltinu, dar care nu se află în Câmpina.