Tehnica de manipulare care declanşează comportamentul iraţional. Ce i-a trimis pe români la coadă la carburanţi

Românii au dat buzna în benzinării şi au umplut tot felul de recipiente, inlcusiv pubele de gunoi, cu benzină FOTO Facebook

„Piciorul în uşă” sau „cere cât mai mult pentru a obţine ceea ce vrei” este tehnica de manipulare identificată de sociologi în „seara benzinarilor”, când românii au dat năvală în staţiile peco de teama unor iminente scumpiri la carburanţi anunţate pe canale neoficiale.

Sociologul Eugen Bruno Ştefan, profesor în cadrul UPB - Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică şi Ştiinte Socio-Umane, a explicat pentru „Adevărul” modul în care oamenii au ajuns victimele unui scenariu gândit de entităţi pe care nu le putem identifica, care le-a anihilat capacitatea de decizie individuală.

Cum funcţionează tehnica „Piciorul în uşă”

Iniţial, oamenilor li se face o ofertă scandaloasă, de neacceptat, li se cere să îndeplinească o sarcină extrem de dificilă, autorul propunerii fiind conştient că solicitarea lui va produce rumoare, refuz sau chiar revoltă, explică profesorul Eugen Bruno Ştefan. Este un risc asumat însă. Ulterior, se revine asupra primei propuneri, diminuând din obligaţii, respectiv din preţ. Speriaţi de prima ofertă, oamenii ajung să răspundă pozitiv la cea de-a doua şi chiar îndeplinesc sarcina fericiţi, satisfăcuţi, convinşi fiind că ei au câştigat negocierea. Aşa s-a întâmplat şi în seara de 9 martie 2022 în România. Scandalizaţi de posibilitatea ca preţul la benzină să ajungă la 11 lei sau chiar 12 lei, românii au primit încântaţi preţul de 8 lei/litru de carburant, deşi doar cu câteva zile înainte acest cost li s-ar fi părut enorm.

Cum au fost trimişi oamenii la coadă la benzinărie

Zvonul că preţul benzinei se va scumpi începând cu data de 10 martie a circulat iniţial încă din dimineaţa zilei anterioare. Au fost mai întâi mesaje scurte lansate prin aplicaţia WhatsApp şi apoi informaţia s-a rostogolit pe reţelele de socializare. Spre seară, mesajul îşi atinsese scopul: schimbarea comportamentului individual. În loc să-şi urmeze programul de seară, şoferii au dat buluc în benzinării, convinşi că este ultima oară când îşi mai pot face plinul cu benzină la un preţ decent. A urmat apoi „bombardarea” pe reţelele de socializare cu imagini care au surprins comportamentele nefireşti ale oamenilor: cozi kilometrice, recipiente improvizate umplute cu benzină etc. Nimeni nu a putut gândi atunci că multe dintre acele imagini nici măcar nu erau din România sau nu erau din seara respectivă.

Portabgajul plin cu pungi cu benzină era din 2019 în Mexic

De exemplu, fotografia cu un portbagaj în care erau înghesuite mai multe pungi pline cu benzină a devenit virală pe Facebook România în doar câteva zeci de minute. La o simplă căutare pe Google Image, se putea afla că acea fotografie data din anul 2019 şi fusese surprinsă undeva în Mexic, fiind folosită de un site local de presă pentru a ilustra un articol care se referea la doi hoţi prinşi când furau benzină în acei saci din plastic. Aceeaşi fotografie s-a viralizat pe reţelele de socializare şi în timpul crizei benzinei sud-estul SUA, din mai-iunie 2021, provocată de atacul cibernetic asupra firmei Colonial Pipelice. Astfel de fotografii crează panică, iar panica duce la supunere, avertizează profesorul Bruno Ştefan.

Dispare capacitatea de a ne opune minciunii

Nici nu mai contează sursa, tu nu vezi decât că este un bombardament continuu cu informaţii. Pur şi simplu ne dispare capacitatea de a ne opune minciunii, iar asta o păţesc inclusiv oamenii educaţi. Acest lucru are un singur scop, să te facă să nu mai ai încredere în capacitatea ta ca cetăţean, ca individ de a judeca, de a lua propriile decizii. Îţi induce ideea că ai întotdeauna nevoie să judece grupul pentru tine, este parte din acelaşi tip de proces de manipulare. Când se produce emoţia, se ajunge la supunere, iar asta, o să vedeţi, va duce, dacă nu a dus deja, la un alt tip de populaţie instituţională, la decizii colective. Fenomenul este global, un curent global care mişcă lumea într-o anumită direcţie”, susţine sociologul Bruno Ştefan.

De ce nu a reacţionat statul

Criza s-a accentuat şi mai mult în contextul în care instituţiile statului nu mai prezintă deloc credibilitate pentru public, fiind şi ele „victime ale aceleiaşi manipulări căreia nu i se mai pot opune sau chiar regizori ai manipulării” afirmă Bruno Ştefan.

„Inteligenţa artificială accelerează fake news-ul până la a anihila capacitatea indivizilor de a mai înţelege ce se întâmplă, accelerează inclusiv grobianismul astfel că oamenii ajung să le fie chiar ruşine să aibă altă opinie de teamă să nu fie linşaţi mediatic şi atunci imită public comportamentul celorlalţi”,  explică profesorul Bruno Ştefan.

În acest tumult de informaţii pe care nu mai ai cum să le separi de fake news, oamenii şi instituţiile statului care până acum reprezentau un reper pentru marele public au intrat într-un fel de consens al tăcerii pentru că nu-şi mai permit să facă valuri atâta vreme cât au un profil public, de teamă să nu fie linşaţi public.

Vă recomandăm să mai citiţi:

ANPC, despre patronul benzinăriei din Beiuş care a lansat scumpirea carburanţilor: Se distra că amenda e prea mică

Virgil Popescu: Cred că ce s-a întâmplat ieri face parte dintr-un război hibrid care se petrece pe teritoriul României. Nu avem probleme cu stocurile