Cum a fost premiat la Paris scutecul croit de Regina Elisabeta pentru prinţul Carol. Suverana a fost o maestră a dantelăriei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Spre maturitate, prima regină a românilor, Elisabeta, şi-a descoperit pasiunea pentru dantela lucrată cu suveica, meşteşug numit şi tatting. Ajunsese la o asemenea performanţă încât una dintre lucrări, scutecul de botez al nepotului său, viitorul rege Carol al II-lea, a primit medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris

Scriitoare, traducătoare şi poetă, cunoscută sub pseudonimul de Carmen Sylva, Regina Elisabeta a României (1843-1916) a fost cunoscută pentru operele sale de binefacere, dar şi pentru un hobby „lumesc“, arta dantelei cu suveica. Suverana a dedicat foarte mult timp acestei arte, devenind, după un îndelung exerciţiu, o fină cunoscătoare şi un artizan greu de egalat.

Tatting-ul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiecare popor având câte o denumire proprie limbii sale, fiind cunoscut în Anglia ca „tatting“, în Franţa ca „frivolité“ şi în Italia ca „occhi“.

Îndeletnicire practicată mai demult doar de domniţe şi regine, tehnica realizării dantelei manuale cu suveica este considerată cea mai reprezentativă expresie a artei textile, datorită delicateţei modelelor redate. A fost adusă în România din Flandra şi este cunoscută ca dantela frivolité fiind considerată un meşteşug pe cât de rafinat, pe atât de migălos.

Denumirea de tatting se impune în 1843, ca urmare a folosirii lui în cartea The Ladies’ Handbook of MiIlinery, Dressmaking and Tatting, publicată la Londra, dar cea care a consacrat termenul a fost Mlle. Eleonore Riego de la Branchardiere (cunoscută ca Mlle. Riego), din Anglia. Ea a pus bazele teoretice ale acestei tehnici, publicând peste o sută de cărţi despre dantelele lucrate cu croşeta şi cu suveica, între anii 1846 şi 1887. Mlle Riego poate fi considerată “părintele artei moderne de dantela cu suveica”.

Suveica folosită la tatting este o piesă de formă alungită, folosită pentru dirijarea firului la războiul de ţesut şi la croşetat. Ea are diferite forme şi dimensiuni şi poate fi confecţionată din lemn, fildeş, oţel, sidef, baga, porţelan şi în zilele noastre, din plastic.

Regina îşi purta creaţiile

Regina Elisabeta şi-a descoperit pasiunea pentru tatting mai târziu, la maturitate. Pentru a ajunge la performanţa de a stăpâni şi realiza adevărate opere era nevoie de îndemânare, seriozitate şi perseverenţă. Regina a lucrat neîntrerupt, cu talent, îndrăzneală şi ingeniozitate, devenind o fină cunoscătoare a dantelei cu suveica, reuşind cu talent să creeze piese de o rară frumuseţe, din diferite materiale, precum mătasea, firul de bumbac, firul de aur şi de argint, pânza, borangicul, în tehnici diverse.

În timp, Regina Elisabeta şi-a realizat şi un colţ, ca un altar dedicat dantelelor, la Castelul Peleş. Pe lângă broderiile realizate în societăţile de binefacere, înfiinţate şi patronate de regina Elisabeta, şi care au fost etalate la diverse expoziţii, organizate în ţară şi în străinătate, Elisabeta a lucrat, în această tehnică, diferite piese vestimentare (gulere, cape, manşete) şi accesorii (poşete, cercei şi coliere).

Ca o adevărată creatoare de modă, regina Elisabeta îşi purta cu mândrie frumoasele dantele, aşa cum o vedem în fotografiile de epocă, alături de persoanele din anturajul său, care împărtăşau aceleaşi pasiuni artistice.

Scutecul principelui Carol

Dantelele reginei, păstrate în patrimoniul Peleşului, au fost realizate între anii 1893 şi 1916. Adevărate opere de artă, au fost lucrate cu mult talent artistic şi pricepere, unele dintre ele nefiind finalizate.
Lucrarea ce i-a adus recunoaşterea internaţională este scutecul de botez pentru nepotul său Carol, viitorul rege Carol al II-lea, născut în 1893. Scutecul a primit medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris, din anul 1900, cea mai importantă manifestare artistică a perioadei Belle Epoque.

Scutecul are forma aproximativ pătrată, este lucrat din dantelă tip frivolité şi în partea centrala se pot descifra cuvinte în limba română, dispuse pe benzi concentrice: „Nani, nani bobociluli“ (pe banda interioară) şi:  frumos, darnic, harnic, cumpăt, viteaz, vioi, minte (pe banda exterioară). În colţuri sunt plasaţi patru îngeri.

Printre lucrările reginei se numără însă şi vălul de iconostas al bisericii din Sinaia sau acoperământul de potir, cusut cu perle veritabile, o rochiţă pentru nepoata ei cu acelaşi nume, Elisabeta, sau un acoperământ de sicriu, o lucrare de mari dimensiuni, nefinalizată.

statuie elisabeta peles

Statuia reginei din curtea Castelului Peleş o înfăţişează pe regină brodând

Dantelele reginei Elisabeta au fost lucrate cu o suveică de aur, gravată cu monograma reginei Elisabeta. A fost primită cadou de la mama ei, principesa Maria de Wied, în anul 1875 şi încă se păstrează în patrimoniul Muzeului Naţional Peleş, în categoria tezaur, fiind o piesă de o mare valoare, atât artistică, cât şi memorială.

suveica regina elisabeta foto peles.ro

Suveica reginei Elisabeta, piesă de tezaur. FOTO peles.ro

Carte despre pasiunea Elisabetei

Regina Elisabeta a adus şi un progres major în studierea şi deprinderea tehnicii dantelei cu suveica, datorită apariţiei, în 1910, la Londra, a cărţii „The Art of Tatting“ (Arta de a lucra cu suveica), scrisă de englezoaica Katherine Hoare, prietena sa, în care apar piese lucrate de aceasta, precum şi dantelele reginei Elisabeta, încurajând lucrul manual, inclusive fotografii cu suverana lucrând pe terasele Castelului Peleş.

Cartea, pe a cărei copertă se află scutecul de botez al lui Carol al II-lea, a fost dedicată suveranei României, ale cărei dragoste şi cunoştinţe artistice au avut un impact deosebit asupra contemporanilor din diverse categorii sociale şi din diferite ţări ale lumii. Introducerea publicaţiei, scrisă de regină, constituie un mesaj şi un îndemn către toate doamnele pasionate şi dornice de a învăţa acest meşteşug atât de drag ei.

Această artă continuă să aibă încă mulţi adepţi, apărând continuu tehnici din ce în ce mai elaborate de realizare a dantelei cu suveica, precum şi organizaţii internaţionale care promovează popularizarea acestei îndeletniciri. Iar în semn de omagiu, muzeografii de la Peleş au organizat în ultimii ani ateliere de artă a dantelei cu suveica, predate de maeştri internaţionali.

Vă mai recomandăm

Şedinţele de spiritism ale Reginei Elisabeta de la Peleş. Caietele cu însemnările „care îţi făceau părul măciucă“ au fost arse de Carol I

Scandal amoros la Peleş, în anul 1882. Întâlnirile nocturne ale doi diplomaţi belgieni cu domnişoarele de onoare au generat un incident internaţional

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite