Ce înseamnă recunoaşterea vinovăţiei în faţa anchetatorilor: avantaje şi dezavantaje

Noul Cod de Procedură Penală, intrat în vigoare în anul 2014, dă posibilitatea suspecţilor să scape de stresul unui proces lung şi costisitor, cu condiţia să-şi recunoască fapta în faţa anchetatorilor şi să încheie cu aceştia o înţelegere de recunoaştere a faptelor comise.

Odată ce se cade la pace în privinţa încadrării juridice, dar şi a limitelor de pedeapsă şi a formei de executare (în regim de detenţie sau închisoare cu suspendare), procurorul de caz sesizează instanţa competentă să judece cauza cu acordul de recunoaştere şi dosarul de urmărire penală. Doar judecătorul este cel care va admite sau nu acordul de recunoaştere. Procedura este una foarte scurtă, de regulă soluţia fiind dată după primul termen. Se economisesc astfel timp şi bani, atât de către stat cât şi de către inculpat

Vedete care au bătut palma cu procurorii

Printre inculpaţii celebrii care şi-au negociat pedepsele se află Cătălin Ştefan Ion, cunoscut publicului drept Cheloo de la Paraziţii, anchetat de DIICOT Ploieşti, într-un dosar de trafic de droguri, Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, care a recunoscut, în faţa procurorilor DNA Ploieşti, faptele de trafic de influenţă şi spălare de bani pe care le-a făcut în perioada în care avea calitatea de deputat.

De asemenea, Gheorghe Ştefan Pinalti, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ a făcut un astfel de acord cu aceiaşi procurori de la Ploieşti în dosarul finanţării PDL. Tot într-un dosar celebru ( "Black Cube"), cetăţeanul israelian Ron Weiner, acuzat că a hărţuit-o pe şefa DNA, Laura Codruţa Koveşi, a negociat cu procurorii DIICOT pedepsele, după ce a recunoscut faptele. Tribunalul Bucureşti a respins însă acordul de recunoaştere a vinovăţiei în acest caz şi a retrimis dosarul la parchet pentru continuarea cercetărilor.

Pe lista celor care au acceptat să nu mai meargă în faţa instanţei pentru a fi judecaţi se află mai mulţi inculpaţi în dosarul fostului primar a Capitalei, Sorin Oprescu, Bogdan Popa, fost sef al Administratiei Cimitirelor, Florin Supeala, fost director adjunct al Centrului al Palatelor Brancovenesti si Romeo Albu, fostul primar al Clujului, Sorin Apostu şi deputatul Adrian Gurzău.

Cine poate face un acord de recunoaştere a vinovăţiei

Conform articolului 480 din Codul de Procedură Penală, un acord de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia pentru fapte pedepsite cu detenţia pe viaţă, ci „numai cu privire la infractiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani”.

Important de precizat este faptul că procurorul are obligaţia să anunţe inculpatul să poate beneficia de o reducere de pedeapsă (o treime din maximul pedepsei) dacă îşi recunoaşte faptele şi face un acord în acest sens în faza de urmărire penală.

De exemplu, dacă o persoană este urmărită pentru furt calificat, maximum de pedeapsă în acest caz este de 7 ani, conform Noului Codului Penal. Dacă semnează un acord de recunoaştere, pedeapsa se va reduce cu o treime, adică de la 7 ani la 4 ani şi 8 luni.

Atenţie însă, limita de pedeapsă în cazul acordului de recunoaştere se reţine pentru fapta consumată, nu pentru tentativă. Chiar dacă inculpatul este urmărit penal, de exemplu, pentru tentativă la furt calificat, acesta va primi o reducere din pedeapsa reţinută de Codul Penal pentru furt calificat.

“Prin pedeapsă prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei”, conform articolului 187 Cod Penal.

Nu poţi să te răzgândeşti odată ce ai recunoscut

Minorii inculpaţi pot face o înţelegere cu procurorii, dar cu condiţia ca reprezentantul legal al acestora să fie de acord.

Acordul de recunoaştere se face în scris şi doar în prezenţa apărătorului, iar cel care face înţelegerea cu procurorul de caz trebuie să ştie care sunt riscurile: acordul de recunoaştere nu are un caracter reversibil (odată ce ai recunoscut faptele, nu te mai poţi răzgândi), nu presupune şi nu obligă la denunţarea altor inculpaţi, nu incriminează pe ceilalţi inculpaţi cercetaţi în dosar (dacă în cauză sunt urmărite mai multe persoane), judecătorul poate să respingă sesizarea cu acrordul de recunoaştere, astfel că ancheta la parchet va fi reluată. Pe de altă parte, un inculpat aflat în faza de urmărire penală poate să recunoască doar o parte dintre faptele de care este acuzat.