Legea care interzice farmaciilor să aibă spaţii de vânzare şi depozite pe aceeaşi firmă. „Peste 400 de IMM-uri de profil vor fi afectate“

Începând cu acest an, intră in vigoare un text de lege iniţiat de marii judecători de pe piaţa farmaceutică, facilitându-le marilor lanţuri cumpărarea sau atragerea în sistemele lor de tip franciză a farmaciilor independente.

Este vorba despre o lege care avantajează marii jucători de pe această piaţă, care deţin nu doar marile centre de distribuţie a medicamentelor, ci şi lanţuri cu sute de farmacii. Prin noua legiferare se interzice funcţionarea farmaciilor în acelaşi timp cu depozitele sub aceeaşi firmă, ceea ce sparge practic micile farmacii de depozitele lor, obligând la crearea de noi firme. 
 

În ultimii de 25 de ani, în România, farmacia independentă a funcţionat ca o singură societate care vindea produse farmaceutice, dar avea şi propriul depozit. Practic, farmacia (care face vânzare en detail) era susţinută de depozitul personal, care putea să efectueze vânzări angro şi către alte farmacii, spitale sau chiar către alte societăţi de depozitare. Această dublă capacitate de vânzare (angro şi en detail) era reglementată ca atare de Directiva 2001/83/CE, document care însă nu interzice ca statele membre să poată opta şi pentru alte variante. 

 
Depozitele mici şi mijlocii sunt blocate
 

“Schimbarea acestei practici s-a făcut printr-o şmecherie clasică: introducerea în Legea de aprobare a OUG 2/2014 a unui text care modifică nu ordonanţa ce era subiect al procedurii parlamentare în curs, ci  cu totul altceva Legea 95/2006 privind reforma în sănătate. Unde dai şi unde crapă! Şi iată un text prin care se blochează depozitele mici şi mijlocii, astfel că farmaciile independente îşi pierd sprijinul propriilor depozite  putând fi acaparate în cadrul marilor lanţuri”, explică, pentru Adevărul, avocatul Liviu Stancu, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, cel care reprezintă la Curtea Constituţională interesele farmaciştilor din Asociaţia farmaciilor cu depozite farmaceutice mici şi mijlocii.  
 

Ca să-şi poată păstra, totuşi, capacitatea angro, trebuie să înfiinţeze o nouă firmă în care să transfere produsele depozitate. Transferarea mărfurilor nu se pate face însă decât prin vânzare-cumpărare (pe lângă varianta divizării care presupune un mecanism foarte dificil), ceea ce, pe lângă costurile deschiderii unei noi firme, înseamnă alte cheltuieli. Mai mult decât atât, farmacistul asociat unic în noua firmă este obligat să mai introducă un asociat astfel afacerea pe care o avea până acum trebuie să o mai împartă obligatoriu cu cineva!
 

“Majoritatea colegilor mei aşteaptă un răspuns de la Curtea Constituţională şi speră că se va reveni asupra acestei măsuri.  Eu sunt pe cale să separ farmacia de depozit, dar este foarte greu.  Costurile sunt destul de mari, mai ales cele pe care le presupune mutarea mărfii în firma nou creată, pentru că  vânzarea-cumpărarea e purtătoare de TVA.  Vă dau un exemplu: la mărfuri de  cca. un million Ron, TVA-ul este  de aproape 100 de milioane. E adevărat că se compensează, dar în timp, la rulaje foarte mari. În plus sunt şi cheltuielile şi formalităţile cu înfiinţarea noii firme”, a explicat, pentru Adevărul, Mircea Harca, proprietarul unei farmacii independente, care până acum avut propriul ei depozit.
 

Omul mărturiseşte că şi-ar fi dorit ca cineva să-i consulte şi pe proprietarii de farmacii independente asupra acestei schimbări. O cerinţă justificată, având în vedere că modificarea operată este una sistemică, adică are efecte multiple, afectând o categorie profesională, farmaciştii (mai exact, aproximativ 400 societăţi la nivelul României, după cum arată datele oficiale), schimbând un sistem care funcţiona de un sfert de veac, într-o formulă exact opusă.
 

“Ca urmare a implicaţiilor modificărilor, trebuiau organizate discuţii cu beneficiarii schimbărilor. Deşi procedura de asigurare a transparenţei nu este obligatorie pentru parlamentari, este o practică curentă la modificările sistemice”, spune celebrul avocat, care explică şi cum s-a procedat în acest caz.
   

"S-a ajuns la un balamuc total"

Concret, la nivelul Ministerului Sănătăţii, s-a realizat o întâlnire cu marile lanţuri, în care acestea au solicitat modificarea dreptului de funcţionare angro împreună cu furnizarea de medicamente către populaţie (en detail). Farmaciştii nu doar că nu au fost invitaţi la discuţii, dar nu au ştiut nimic despre ce li se pregătea.
 

“În Parlament, când s-a votat legea de aprobare a OUG 2/2014, pe baza pretinsei solicitări a marilor lanţuri, comisia de sănătate publică a modificat pe şest textul care nu avea nicio treabă cu ordonanţa ce trebuia aprobată. De ce spun "pe şest"?! Fiindcă ordonanţa analizată în Parlament nu avea nicio legătură cu textul modificat (art. 788 al Legii sănătătii renumerotat art. 800), ea având ca obiect farmacovigilenţa şi nu distribuţia de medicamente. S-a ajuns la un balamuc total:  nefiind analizată public modificarea, nefiind consultati adevăraţii profesioniştii în materie, cei ce au modificat aproape clandestin textul au uitat să armonizeze textele legii. Ca urmare, în aceeaşi Lege a reformei în sănătate 95/2006, au apărut două texte total opuse: articolul 800 alin 2 (cel modificat), care interzice activitatea angro şi en-detail în cadrul aceleiaşi societăţi şi art 699 pct. 17, care chiar defineşte activitatea angro ca realizată fiind şi de farmaciştii ce vând către populaţie (en detail). Exact pe dos, adică!"
 

Dându-şi seama, ulterior, de problema creată, Guvernul a suspendat de două ori aplicarea art. 800, punerea în aplicare făcându-se la peste un an de la modificarea textului. În toată perioada nu s-a corectat nimic!
 

Efectul celor două texte opuse 
 

Cele două texte i-au bulversat total pe farmacişti, care, în acest moment, habar n-au care e regimul legal pe care trebuie să-l urmeze: farmacii şi depozite (art. 699 pct. 17) sau farmacii fără depozite (art.800 alin 2)! 

S-a creat un hos total. Marii distribuitori refuză să mai livreze medicamente către firmele cu depozite care au şi farmacii. Cei care şi-au creat noi firme pentru depozite şi încearcă să şi le autorizeze, nu primesc inspecţiile aferente (sunt situaţii în care se aşteaptă de peste un an).  În plus, farmaciile independente nu mai beneficiază de resurse din propriile depozite, fapt ce diminuează puternic veniturile. Singurele care merg bine sunt farmaciile marilor jucători de pe piaţa medicamentelor.
 

“Farmaciile din cadrul marilor lanţuri funcţionează perfect pe baza aprovizionării făcute de depozitele mari controlate de mari oameni de afaceri. Sabotarea farmaciilor independente este evidentă. Peste 400 de IMM-uri de profil vor fi afectate şi, dacă, statistic vorbind, vor apare tot atâtea depozite <<independente>>, acestea vor sucomba sub presiunea marilor jucători, a subfinanţării şi imposibilităţii de reacţie în piaţă”, afirmă reprezentantul farmaciştilor.
 

A fost sesizată Curtea Constituţională
 

În dosarul nr. 2195/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de nelegalitate a textului art. 800, alin 2, a Legii 95/2006. Până acum, Curtea Constituţională nu s-a pronunţat asupra incidentelor sesizate. 
 

“Asociaţia farmaciilor cu depozite farmaceutice mici şi mijlocii a depus serii de memorii la Ministerul Sănătăţii şi Guvern pe parcursul anilor 2015 si 2016, fără niciun răspuns, de niciun fel. S-au formulat două cereri privind întrebări de interes public privind situaţia autorizărilor noilor depozite.  S-a sesizat Curtea Constituţională în luna octombrie – (dosar 2088D/oct 2016), însă dosarul nu a primit nici până acum un termen. Un grup de deputaţi a iniţiat un proiect de înlăturare a modificării nefericite, proiect care, în contextul alegerilor şi a actualei crize generate tot de ciudăţenii legislative, nu pare a avea şanse de reuşită. Se aşteaptă punctul de vedere al Curţii Constituţionale asupra incidentelor sesizate”, mai spune avocatul Liviu Stancu.
 

Avocatul atrage atenţia asupra faptului că, dacă nu se va reveni asupra acestor modificări,  efectele imediate şi finale ale distrugerii depozitelor mici şi mijlocii care funcţionau împreună cu farmaciile vor fi uriaşe.
 

"Profesia de farmacist urmează a fi alterată şi transformată, profesionistul devenind un simplu comerciant de medicamente. Farmacistul nu este un simplu vânzător de pastile, profesia de farmacist este un serviciu public complementar celui medical, constând în adaptarea tratamentului la prescripţia medicală, inclusiv prin prepararea de medicamente în mod artizanal. Într-un final se va ajunge la situaţia în care populaţia României va deveni dependentă de interesele comerciale ale unui grup restrâns de jucători de pe piaţă, diversitatea generatoare de calitate fiind distrusă, starea generală de sănătate urmând a fi masiv alterată!”, susţin reprezentanţii farmaciştilor independenţi.

Care a fost pretextul oficial al modificărilor operate
 

Argumentele invocate de marii jucători de pe piaţa medicamentelor şi cu care s-au obţinut modificările din legea amintită se referă, printre altele, la faptul că exportul paralel pe care depozitele mici si mijlocii îl făceau ar lipsi piata internă de produsele necesare.  
 

“Este un fals subiect, pentru că depozitele mici şi mijlocii exportă sub 28%, faţă de marii depozitari ce exportă restul”, spune avocatul Liviu Stancu. Dacă exportul paralel ar fi, o practică reală, el ar putea stopat într-o singură zi printr-o măsură adminsitrativă (un ordin al ministrului Sănătăţii). 
 

Un alt argument se referă la susţinerea trasabilităţii, în sensul controlului mai eficient al introducerii de falsuri în lanţurile de tranzacţionare. 
 

“Este un argument neadevărat. Medicamentele  falsificate intră prin depozitele independente (care pot să dispară rapid din piaţă, după ce îşi fac treaba). Farmacistul care are şi depozit nu îşi riscă viitorul introducând câteva loturi de medicamente piratate. Totodată, majorându-se numărul de societăţi prin spargerea în două a unei  afaceri, se dublează verificările, ele se diluează nu se concentrează, adică exact pe dos faţă de scopul declarat public", mai spune avocatul.