Contraatacul doctorilor de la Pediatrie din Piteşti după ce ministrul Sănătăţii a cerut demisia şefului instituţiei: „Să facem medicină ca în ţări civilizate”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Spitalul de Pediatrie din Piteşti avea, la începutul acestei luni, un deficit de personal de 30 de persoane, dintre care 11 medici. FOTO: Cristina Stancu
Spitalul de Pediatrie din Piteşti avea, la începutul acestei luni, un deficit de personal de 30 de persoane, dintre care 11 medici. FOTO: Cristina Stancu

Cadrele medicale ale Spitalului de Pediatrie din Piteşti sunt indignate de acuzaţiile grave aduse de ministrul Sănătăţii şi de prefectul judeţului Argeş unităţii spitaliceşti şi ameninţă cu greva dacă managerul Vasile Stan va fi demis. Angajaţii spun că spitalul, care a respectat întocmai protocoalele de raportare şi care funcţionează subdimensionat, nu a greşit cu nimic în gestionarea grizei bebeluşilor.

Una dintre acuzaţiile grave formulate referitor la gestionarea crizei bebeluşilor cu sindrom hemolitic uremic a fost neraportarea îmbolnăvirilor către Direcţia de Sănătate Publică Argeş, ceea ce ar fi dus la reacţii întârziate din partea DSP şi la compromiterea anchetei epidemiologice declanşate pentru stabilirea cauzelor îmbolnăvirilor, prin faptul că probele recoltate târziu n-au mai putut furniza date concludente privind sursa îmbolnăvirilor. 

“Să facem medicină aşa cum se face în ţările civilizate”

Medicii Spitalului de Pediatrie atrag însă atenţia că au făcut raportările după protocolul în vigoare şi că, din acest punct de vedere, nu au greşit cu nimic. “Nu există un protocol unitar la nivel naţional pe baza căruia, noi, medicii, să putem să investigăm bolnavii şi să-i tratăm, să facem medicină aşa cum se face în ţările civilizate. Nu putem ca noi, aici, la Piteşti, să funcţionăm după un anumit protocol şi să constatăm că la Bucureşti există un altul", spune Marlen Petcov, chirurg la Spitalul de Pediatrie Piteşti, cu referire la acuzaţiile aduse spitalului, potrivit cărora unitatea nu a raportat la DSP suspiciunile de sindrom hemolitic uremic, în contextul în care, spun medicii de la Piteşti, protocolul nu prevede acest lucru.

Un sistem deficitar de circulaţie a informaţiei

“Copiii au plecat de aici cu o suspiciune. Dacă la Bucureşti s-a confirmat sindromul hemolitic uremic, spitalul de acolo trebuia să anunţe Direcţia de Sănătate Publică, iar DSP era cea care trebuia să anunţe spitalul nostru”, spune Dana Toader, directorul medical al spitalului de Pediatrie din Piteşti. Potrivit aceluiaşi protocol, spun medicii de la Piteşti, la DSP se raportează diagnosticele confirmate şi nu suspiciunile, cum a fost cazul copiilor transferaţi la Bucureşti.

   

“Ni s-a imputat că nu am făcut raportarea încă de la prinmul caz. Aş vrea să precizez că, pe 31 ianuarie, Dl. doctor Petcov l-a trimis pe copil la Bucureşti cu suspiciune de invaginaţie intestinală (o tulburare gravă caracterizată de faptul că o parte a intestinului pătrunde în alta parte a intestinului). De ce nu s-a raportat la DSP? Pentru că invaginaţia intestinală nu se raportează”, explică Vasile Stan, managerul Spitalului de Pediatrie din Piteşti. 

“Am fost acuzaţi că în cele două-trei ore cât a stat copilul aici, n-am reuşit să punem diagnosticul de sindrom hemolitic uremic, pe care spitalul de la Bucureşti l-a pus în 72 de ore, sau cât a durat, de fapt”, mai spune medicul Marlen Petcov.

“Deocamdată, ne instruim. Testele rapide se fac la Bucureşti”

Spitalul a comandat testele rapide pentru depistarea tulpinii agresive de E-coli care ar sta la baza valului de îmbolnăviri, abia după două săptămâni de la diagnosticarea primului bebeluş cu SHU (fetiţa din Topoloveni, în vârstă de un an, primul dintre cei trei copii care au decedat), însă până la efectuarea propriu-zisă la Piteşti a testărilor cu ajutorul acestor instrumente va mai dura. 

“Aceste teste rapide nu se fac oriunde în ţară, se fac la institutele specializate. După declanşarea acestei situaţii, am comandat aceste teste rapide specifice, care depistează 7 dintre tulpinile bacteriei care provoacă îmbolnăvirea. Deocamdată, ne instruim. Testele se fac la Bucureşti”, spune medicul Dana Toader.

Deficit de medici şi asistente

Deşi cadrele medicale nu se plâng că sunt nevoite să lucrează peste program, una dintre problemele Spitalului de Pediatrie din Piteşti este numărul insuficient de medici, asistenţi şi îngrijitori. Unitatea avea, la începutul acestei luni, un deficit de personal de 30 de persoane, dintre care 11 medici. Abia la două săptămâni şi jumătate de la declanşarea crizei bebeluşilor, posturile au fost deblocate, unitatea urmând să facă angajări. De altfel, una dintre sancţiunile aplicate conducerii Spitalului de Pediatrie din Piteşti de la declanşarea valului de SHU a fost din cauza faptului că unitatea nu avea medic epidemiolog.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite