Consumul de alcool în timpul sarcinii şi viitorul copil „rău“: „Simptomele sindromului alcoolic fetal devin vizibile în special în anii de şcoală“

Sindromul alcoolic este o tulburare gravă de dezvoltare cauzată de expunerea fătului la alcool în perioada prenatală. Este principala cauză de retard mintal la nou-născuţi. Şi chiar dacă nu se ajunge la retard, problemele psihice îl vor urmări pe copil toată viaţa.

"Consumul de alcool este intâlnit la toate grupurile socio-economice, la toate rasele şi etniile. Pe lângă efectele negative precum desprinderea de placentă, naştere prematură/naştere de feţi morţi, expunerea fătului la alcool în perioada embrionară sau/şi fetală poate duce chiar la naşterea unui copil cu sindrom alcool fetal (SAF). Confirmarea consumului de alcool este greu de obţinut de la părinti, iar cantitatea este foarte subiectivă. Femeile se hotărăsc să solicite ajutor medical pentru aceste probleme mai greu decât barbaţii, mai ales din cauza faptului că societatea continuă să stigmatizeze femeile cu comportament adictiv comparativ cu bărbaţii aflaţi în aceeaşi situaţie", explică, pentru Adevărul, psihologul clinician Iuliana Stănescu.

Restricţia trebuie aplicată până şi în cazul băuturilor nu foarte tari

Grav este că şi o cantitate mică de alcool poate afecta fătul. "Nu se cunoaşte exact cantitatea de alcool care poate determina apariţia acestui sindrom, fiind descrise cazuri cu consum ocazional, până la consumul cronic de alcool. Este aşadar destul de greu de cuantificat cantitatea de alcool potenţial nocivă. Restricţia trebuie aplicată până şi în cazul băuturilor care aparent nu sunt foarte tari, cum ar fi berea sau vinurile slabe. Copiii ale căror mame au consumat chiar şi cantităţi moderate de alcool pe parcursul sarcinii pot avea multe dizabilităţi, inclusiv probleme de comportament sau deficienţe în învăţare", mai spune specialistul.

Copiii cu sindrom alcoolic fetal pot prezenta: handicap intelectual/un coeficient de inteligenţă scăzut (situat în jurul valorii 65), malformaţii faciale, somn dificil şi probleme de supt, cap de dimensiuni mici, înălţime mai mică decât media, greutate corporală scazută (hipotrofie, comportament hiperactiv, dificultăţi de atenţie şi de învăţare, deficit de memorie, întârzieri de vorbire şi limbaj, dezechilibre psihice şi cognitive: epilepsie, oligofrenie, tulburări de auz/de vedere, dar şi afecţiuni ale inimii, rinichilor şi oaselor.

"Este caracteristic comportamentul insolent şi rebel"

Problemele psihologice, ca şi cele fizice,  ar putea urmări aceşti copii toată viaţa. "Agresivitatea şi tendinţa copiilor către un comportament antisocial sunt evidente. Simptomele sindromului devin vizibile în special în anii de şcoală. Memoria copilului este slabă, iar capacitatea de a efectua diverse sarcini este limitată. Aceşti copii devin repede obosiţi, nervoşi, sunt irascibili şi au dureri de cap. Este caracteristic comportamentul insolent şi rebel faţă de părinţi şi la şcoală. Judecând după alcoolismul părinţilor, aceşti copii încep să bea, să fumeze şi să-şi înceapă viaţa sexuală devreme, au tendinţa de a fura. Unele din caracteristicile sindromului alcoolismului fetal se pot îmbunătăţi în perioada creşterii copilului, în timp ce altele se pot agrava. De obicei, până la vârsta de 6 ani greutatea şi înălţimea unui asemenea copil este sub standardul vârstei, în timp ce problemele psihice şi separarea socială urmăresc persoana pentru tot restul vieţii", mai spune psihologul.

Victimele SAF, etichetate ca şi copii "răi".

Mulţi dintre copiii afectaţi de sindomul alcoolic fetal rămân nediagnosticaţi, iar problemele comportamentale sunt puse pe seama rasfăţului sau pur şi simplu este declarat un copil "rău".

"Diagnosticul definitiv de SAF se pune cu dificultate la bebeluşi pentru că nu există teste biochimice specifice, manifestările clinice pot fi variate, iar trăsăturile faciale specifice sunt mai evidenţiabile la vârsta de 2-3 ani. Un criteriu de diagnostic pozitiv este istoricul confirmat de expunere alcoolică în timpul sarcinii (ex: expunere zilnică la bere). Pentru eliminarea unor altor afecţiuni genetice, care pot prezenta semne şi simptome asemănătoare imediat după naştere, se foloseşte testarea genetică (cariotipul)", explică Iuliana Stănescu.

Din păcate, tratamentul şi îngrijirea copiilor cu SAF nu sunt deloc uşoare şi necesită multă răbdare."Tratamentul depinde de severitatea manifestărilor şi de vârsta la care a fost diagnosticat copilul. Nou-născuţii, sugarii şi copiii mici necesită suport special pentru o dezvoltare fizică şi psihică normală. În cazul copiilor cu probleme de supt sunt recomandate administrarea unor mese dese, mici cantitativ, folosirea tetinelor pentru hrănirea copiilor prematuri", mai spune specialistul.

Pentru copiii mai mari, specialistul recomandă terapie ocupaţională, educaţională, tratament logopedic.

"Şcolarii au nevoie de suport educaţional pentru corectarea tulburărilor cognitive, terapie comportamentală, iar în cazul malformaţiilor congenitale, se aplică tratamentul chirurgical corectiv. Diagnosticul şi tratamentul este oferit nu doar de un singur medic, ci de o echipă multidisciplinară formată din pediatru, psiholog, logoped, educator", mai spune psihologul.

Din nefericire însă, problemele nu dispar, ci doar se ameliorează. "Din experienţa profesională pot afirma faptul că SAF nu este numai o problemă de alcoolism, ci o chestiune complexă, cu rădacini în condiţiile socio-economice, care influenţează sub toate aspectele sănătatea mamei şi a copilului. Deseori, mamele au fost supuse şi la alte condiţii nefaste ca: o proastă alimentaţie, sărăcie, fumat, folosire de droguri (legale sau ilegale), violenţă, probleme obstetrice anterioare, lipsa de grijă prenatală", mai pune specialistul.

Psihologul consideră că SAF trebuie recunoscut ca o problemă de sănătate comunitară, nu doar ca o problemă a copilăriei, pentru că "majoritatea copiilor vor avea probleme de sănătate mintală, fiind de asemenea, susceptibili de a deveni consumatori nocivi de alcool şi/sau alte droguri, vor  înregistra eşec şcolar, manifestări violente, tulburări de comportament cu delicvenţă, comportament sexual inadecvat iar la vârsta adultă, majoritatea pacienţilor vor fi incapabili de a trăi independent".

Partea de prevenţie prin informare şi educaţie specială în vederea conştientizării efectelor dăunătoare ale consumului de alcool şi, totodată, promovarea unui consum responsabil nu ar trebui nici ea ignorată. "Acest lucru ar putea viza o informare în masă cu broşuri, cărţi, publicitate, linii de încredere, ş.a.m.d Diagnosticul timpuriu şi intervenţia sunt importante. SAF spre deosebire de alte sindroame (ex. Sdr. Down), poate fi prevenit prin abstinenţa femeii gravide la consumul de alcool. Funcţia fiecărui psiholog care se ocupă de această problematică este de a <<molipsi>> pe toţi de sănătate, de a ajuta să-şi regăsească drumul pierdut, de a căpăta ţeluri în viaţă, valori şi sens. De aceea, se spune că psihologul poate să aducă bolnavul doar până la locul unde a ajuns el singur", încheie specialistul.