10.000 de lei daune, pentru că soţul a făcut-o „prostituată” pe Facebook. Cazul neobişnuit a doi soţi din Brăila

O instanţă din România a hotărât că mesajul postat pe Facebook de către un bărbat la adresa soţiei sale, în cursul soluţionării procesului de divort, este de natură să aducă atingere onoarei şi demnităţii reclamantei. Pentru postarea în care soţul spunea că femeia trăieşte în concubinaj cu un bărbat căsătorit, că s-ar prostitua şi că ar practica perversiuni, bărbatul a fost obligat de instanţă să-i plătească fostei soţii daune de 10.000 de lei.

În vara acestui an, Tribunalul Brăila i-a dat câştig de cauză femeii şi a decis că afirmaţiile fostului soţ, făcute prin intermediul reţelei de socializare Facebook, cu privire la pretinsa lipsă de moralitate a soţiei,  sunt de natură să aducă atingere onoarei şi demnităţii soţiei prin expresiile indecente şi jignitoare folosite de bărbat.

“Părţile implicate în cauză au fost căsătorite şi ca urmare a neînţelegerilor, s-au despărţit. După formularea acţiunii de divorţ, în cursul procedurii, pârâtul a postat pe reţeaua de socializare Facebook, spaţiu public în acceptiunea instanţei, mesaje şi afirmaţii despre profilul moral al apelantei”, explică, pentru Adevărul, Alexandru Câmpean, avocat colaborator, Reff &Asociatii. Bărbatul a afirmat pe Facebook despre femeia de care divorţa că ar practica pervesiuni, că s-ar prostitua în Franţa şi că ar avea relaţii de concubinaj cu un bărbat căsătorit.

  Înteresant este că prima instanţă  cărei s-a adresat femeia -Judecătoria Brăila - decisese în defavoarea reclamantei arătând că daunele morale suferite trebuie dovedite, că în speţă nu s-a demonstrat prin probe prejudiciul efectiv suferit şi în ce ar constă acest prejudiciu şi că  femeia nu a făcut dovadă că a avut un anumit statut, de persoană public , foarte cunoscută în societate, astfel încât să se considere că i-a fost în mod grav afectat acest statut
 

Femeia a făcut apel, mai ales că bărbatul nu a dovedit, cel puţin nu în instanţă, cum că fosta sa soţie ar avea astfel de ”păcate”. Tribunalul Brăila a considerat, într-o decizie definitivă,  că prima instanţa a pronunţat o sentinta greşita, contrar probelor administrate şi a situţiei de fapt rezultate.

“În special, instanţa de apel a reţinut că potrivit art. 72 Cod Civil orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei sau demnităţii persoanei, fără consimţământul acesteia sau fără respectarea limitelor prevăzute de art. 75, rezultând că nu numai persoanele publice, cu notorietate au dreptul la viaţă privată şi la protecţia demnităţii şi onoarei, ci orice persoană fizică are aceste drepturi”, mai spune  avocatul Alexandru Câmpean. 

Alexandru Câmpean - avocat

"A scrie pe Facebook este că şi cum ai vorbi în public"

În consecinţă, instanţa a decis acordarea unei despăgubiri morale în cuantum de 10.000 de lei motivand că aceasta este rezonabilă  în raport cu „consecinţa faptei prejudiciabile a păratului, contextul în care a fost săvârşită, calitatea pe care cele două părţi au avut-o” după cum se arată în Decizia civilă nr. 670 din dată de 27 iunie 2016 pronunţată în apel de Secţia I civilă a Tribunalului Brăila având ca obiect pretenţii, citată de www.rolii.ro.
 

“Legea protejează demnitatea umană pretutindeni, nu doar în contactul nemijlocit dintre oameni, deci şi pe Facebook, care tocmai asta face: facilitează legăturile dintre oameni. A scrie pe Facebook este ca şi cum ai vorbi în public, ba chiar mai mult decât atât. Facebook este o platforma de comunicare destinată tocmai ducerii mesajelor pe care noi vrem să le comunicăm către oamenii cei mai calificaţi să le recepţioneze: prieteni, cunoştinţe, oameni cu preocupări şi interese apropiate de cele ale noastre. În ce priveşte soluţia Tribunalului Brăila, ea trebuie privită ca o atenţionare: oamenii nu trebuie denigraţi, chiar dacă ar merita asta”, a declarat, pentru Adevărul, Andrei Săvescu, profesor de Dreptul Internetului (URA), coordonatorului portalului JURIDICE.ro. 

Andrei Săvescu - profesor de Dreptul Internetului (URA), coordonatorului portalului JURIDICE.ro. 

De amintit că Inalta Curte de Casaţie şi Justitie a stabilit încă de acum doi ani caracterul de spaţiu public  şi nu privat al paginii personale de Facebook

Cazuri similare 

O privire de ansamblu asupra practicii recente a instanţelor naţionale arată înmulţirea cazurilor în care acestea au pronunţat decizii favorabile persoanelor fizice a căror imagine a fost prejudiciată prin intermediul unor postări în spaţiul social media. 

“În cursul anului 2016, Judecătoria Odorheiul Secuiesc a constatat că este temeinică sancţionarea unei persoane fizice pentru jignirea unui agent de poliţie prin intermediul unor postări pe Facebook, fapta fiind săvârşită cu vinovăţie (Judecătoria Odorheiul Secuiesc, Sentinţa civilă nr. 1229/19 mai 2016, definitivă, www.rolii.ro)”, explică.pentru Adevărul, Silvia Axinescu, avocat colaborator, Reff&Asociaţii.

 Decizii cu o motivare asemănătoare au fost luate şi de instantele străine, existând deja o practică fundamentată în acest domeniu în state cum ar fi Irlanda, Africa de Sud sau Canada (H v W, South GautengHighCourt, Johannesburg; Pritchard v. Van Nes (2016 BCSC 686) , Curtea Supremă din British Columbia). 
 

Silvia Axinescu - avocat

“Putem concluziona că asistăm de ceva vreme la preschimbarea spaţiului virtual într-un adevarat for public în care dezbaterea, furnizarea şi selectia informatiilor se desfăşoară în cadrul anumitor limite, întocmai ca în<<lumea reală>>. Deşi este adevărat că aplicaţiile de social media au evoluat în adevărate micro-comunităţi cu propriile reguli şi cutume, doar Facebook având aproximativ 1.7 miliarde de utilizatori activi, tocmai datorită acestui caracter pronunţat de comunitate este necesară aplicarea, şi în acest mediu,a regulilor şi normelor societăţii civile”, mai spune avocatul Silvia Axinescu.
 

În fiecare zi citim  comentarii cu caracter mai mult sau mai puţin  adecvat, atât pe platformele de social media cât şi pe forumuri, în secţiunile dedicate comentariilor cititorilor sau pe alte platoforme care permit o interacţiune similară. Argumentul conform căruia prin aceste comentarii ne exercităm libertatea de exprimare nu pare să fie unul rezonabil în acest caz. 

“Pare că mult prea des utilizatorii au o abordare superficială faţă de interacţiunea socială în mediul virtual, postând mai întâi anumite informaţii şi analizand consecintele abia mai apoi. Cel mai adesea, în <<lumea reală>> persoanele au o abordare complet diferită, analizând mult mai atent consecinţele propriilor fapte înainte de a acţiona”, spune acocatul Alexandru Câmpean. 
 

 Informaţiile inflamatoare pot deveni virale

Soluţionarea cu decizii ca cea dată în speţa amintită a unor astfel de cazuri arată că instanţele iau în calcul  potenţialele efecte devastatoare pe care le poate avea dezinformarea din mediul virtual şi sunt pregătite să acorde daune morale pentru a sancţiona un astfel de comportament. 
 

“Aceste cazuri scot în evidenţă şi faptul că răspunderea pentru daunele provocate poate fi atrasă nu numai de comentariile individuale ci şi de comentariile sau informaţiile postate de terţi. Când o persoană face comentarii de natură a aduce atingere onoarei şi demnităţii unei alte persoane sau unui grup de persoane prin intermediul social media, dacă acestea sunt suficient de inflamatoare, pot influenţă într-un timp relativ scurt şi alte persoane, devenind virale, care vor reproduce sau, mai grav, vor deforma continutul postarii initiale crescând astfel daunele suferite de persoană vizată”, spune Silvia Axinescu