Ajutoare noi pentru salvamontişti în caz de avalanşă. „Câinele simte adrenalina victimei îngropate în zăpadă“

Salvamontiştii care acţionează în masivul Ceahlău vor avea din această iarnă un echipaj specializat în recuperarea victimelor surprinse de avalanşă.

Echipajele de la Serviciul Salvamont Neamţ vor beneficia, pentru prima dată în sezonul de iarnă, de un ajutor profesionist de salvare în caz de avalanşă în masivul Ceahlău. Conductorul Dumitru Ionuţ Pascu şi câinele Erik (4 ani) din rasa Malinois (ciobănesc belgian) sunt atestaţi să intervină pentru căutarea şi recuperarea victimelor surprinse de zăpadă, iar câinele Yan (1 an şi 8 luni) va susţine examenul pentru atestare în luna februarie. 

„În situaţii de victime surprinse de avalanşă noi ne bazăm foarte mult pe căutări de suprafaţă. Câinele trebuie să găsească victima şi să dea semnalul că este acolo. El simte mirosul adrenalinei, simte omul aflat în pericol. De exemplu, din două persoane aflate la 50 de metri distanţă, din care una se odihneşte şi cealaltă care e în pragul unui infarct, el se duce la omul care are probleme de sănătate“, spune Ionuţ Pascu. 

Dumitru Ionuţ Pasu şi câinele Erik FOTO: Facebook

Săptămâna trecută, Ionuţ şi câinele Erik au luat parte în Făgăraş la un curs organizat de Salvamont Argeş în colaborare cu specialişti francezi din departamentul Savoia, pe tema managementului pentru intervenţia la avalanşă. Cursul a fost organizat de CJ Argeş, SDIS 73 Savoia, Salvamont Argeş, Pays de Savoie Solidaire, Arges Solidaire sub patronajul Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România. 

„Am făcut exerciţii şi au fost testaţi câinii pentru astfel de situaţii. Ar trebui să învăţăm ca în caz de avalanşă să intervenim cât se poate de repede. E foarte important timpul de reacţie şi aici e o vorbă: <necazul se petrece duminica, noaptea şi pe viscol>“, a mai precizat salvamontistul care s-a alăturat echipei din Neamţ din acest an. 

Harta riscului de avalanşă în Ceahlău 

Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ, spune că în Ceahlău avalanşele pot fi foarte distructive, chiar dacă frecvenţa producerii acestui fenomen nu este atât de mare ca în alte masive muntoase din ţară. 

„Ceahlăul nu e un munte liniar, cu o creastă lungă şi ascuţită, ci e un masiv ca o cetate cu pereţi abrupţi şi văi, acele jgheaburi de curgere, unde zăpada antrenată în avalanşă poate să producă tragedii dacă surprinde turişti. Trebuie să se ştie că majoritatea deceselor din avalanşă nu sunt din cauza asfixiei victimelor, ci din cauza traumatismelor“, spune Raul Papalicef.

Şeful Salvamont Neamţ a meţionat că principalele zone unde există pericol de avalanşă în Ceahlăul sunt aşa numitele jgheaburi (Urşilor, Mare, Oii), cu excepţia Jgheabului cu Hotar (unde este şi traseu turistic), acesta fiind protejat de zona cu jnepeniş din partea superioară a muntelui. 

„În teorie se spune că risc de avalanşă este pe orice pantă cu o înclinaţie mai mare de 30 de grade, dar sunt câteva condiţii ce trebuie îndeplinite pentru ca zăpada să se pornească; în primul rând trebuie să se formeze acel <strat de ruptură>, când stratul superior, mai greu, tinde să alunece la vale. Câinele specializat găseaşte victima în 10-15 minute şi dă semnalul că e acolo, îngropată în zăpadă. Timpul de intervenţie este foarte important, pentru că după o oră - maxim o oră şi jumătate, victima este <sigilată>. Din cauza căldurii corpului se formează un fel de cocon de gheaţă, iar câinele nu mai poate depista prin miros locul unde e îngropată victima“, a mai menţionat Raul Papalicef.