VIDEO Top descoperiri ciudate din lumea medicală
0Fiecare om este un univers de nervi, celule şi procese biologice. Adânc, în această lume minunată, sunt adevărate nestemate care merită descoperite. Ştiaţi, de pildă, că cel mai mare duşman al cancerului este în interiorul fiecărei celule a corpului uman?
8. Au dezlegat misterul leşinului?
Ori de câte ori oamenii se ridică, în organism se produce o scădere bruscă a tensiunii arteriale. Schimbarea este atât de severă încât ar trebui să cadă de fiecare dată când decid să se ridice de pe un scaun. Ce îi împiedică?
Potrivit listverse.com, cercetătorii Institutului Scripps au identificat o pereche de proteine numite PIEZO1 şi PIEZO2, care simt presiunea arterială. Când acesta din urmă devine prea scăzută, proteinele declanşează reflexul baroreceptorului, terminaţie nervoasă situată în pereţii sinusului carotidian, sensibilă la presiunea sângelui.
Ca rezultat, inima începe să bată mai repede pentru a impinge mai mult sânge spre creier, compensând pierderea de presiune. Testele au fost efectuate deocamdată doar pe şoareci şi nu pe oameni, însă studiul este în fază avansată.
7. Oamenii pot recunoaşte 5000 de chipuri
Tema recunoaşterii faciale a generat numeroase studii de-a lungul vremii. În mod ciudat, nimeni nu a încercat să stabilească câte persoane poate recunoaşte. Până în 2018, când cercetătorii au decis că vor un număr, spun cei de la listvers.com.
Pentru acest lucru au apelat la studenţi de la două universităţi, cu vârste cuprinse între 18 până la 61 de ani, care au fost puşi să-i enumere pe toţi cei de care îşi aduceau aminte, chiar dacă era vorba de portar cu care nu au vorbit niciodată. După o oră, li s-a cerut să se oprească şi, folosind calcule matematice, cercetătorii au stabilit câte feţe le-ar fi amintit studenţilor dacă ar fi continuat încă o oră. Apoi, subiecţilor li sa cerut să identifice toate celebrităţile pe care le cunosc dintr-o linie compusă din 3441 de fotografii. După ce rezultatele ambelor faze au fost combinate, a arătat că un om cu inteligenţi medie îşi poate aminti 5000 de oameni.
6. Lacrimi de sânge
Un italian a trait un adevărat coşmar când, într-o dimineaţă, a început să lăcrimeze cu sânge. Bărbatul de 52 ani a dat o fugă la camera de urgenţă a spitalului local, unde a aflat că suferă de hemolacrie, o tulburare oftalmologică foarte rară care îi face pe oameni să lăcrimeze picături de sânge.
Investigaţiile medicale ulterioare au relevat că hemolacria a fost determinată de o conjunctivită netratată asociată cu o tumori benigne pe care bărbatul le avea sub ambele pleoape. Pacientului Italian i-au fost administrate picături de ochi, iar tumorile au fost îndepărtate şi, imediat după aceea, lacrimile de sânge au încetat să-i mai curgă, conform Listverse.
5. Diformii din Pleistocen
Tot în 2018, scrie Listverse.com, antropologul Erik Trinkaus a făcut o descoperire bizară în timp ce examina la Universitatea Washington, fosile ale unor hominizi din Pleistocen (prima epocă a cuaternarului, în care s-au extins hominizii omul de Neanderthal şi omul modern).
Osemintele proveneau din Orientul Mijlociu şi din Eurasia, aveau aproximativ 200.000 de ani şi aparţineau unor adulţi tineri. Analizând fosilele, antropologul a descoperit că toate aveau anomalii de dezvoltare: braţele şi picioarele îndoite, maxilarele şi craniile deformate, din cauza unor tulburări sanguine, a hidrocefaliei sau endogamiei.
Acesta din urmă a fost probabil datorită faptului că vânătorii-culegători au trăit în comunităţi mici, cu o şansă crescută de a se cupla cu rudele. În studiul pe care l-a publicat, Trinkaus a arătat că oamenii din epoca primitivă au suferit în procent foarte mare probleme similare şi nu a exclus ca aceste persoane să fi fost îngropate separat de hominizii fără diformităţi.
4. Nervul care îţi aduce aminte unde ai mâncat bine
Organismul uman nu este doar un procesator simplu al alimentelor ingerate, toate acţiunile fiind controlate de creier. De fapt, scrie Listvers, “vinovatul” este nervul vag, cel mai lung dintre cei 12 nervi cranieni, care circulă către toate organele importante, cu excepţia glandelor suprarenale şi a tiroidei. Porneşte de la creier şi ajunge la: limbă, ochi, urechi, gât (faringe, laringe, esofag), plămâni, inimă, tractul digestiv (stomac, intestine), ficat, pancreas, vezica biliară, rinichi, vezică urinară, uretră, splină, organele reproducătoare (feminine).
Nervul vag face parte din sistemul nervos involuntar şi comandă procesele inconştiente, cum ar fi menţinerea constantă a ritmului cardiac şi controlul digestiei alimentelor. Ei bine, în 2018, experimentele realizate pe rozătoare au dezvăluit o nouă capacitate. Deşi pare incredibil, şobolanii cărora le-au fost tăiate anumite părţi ale nervului nu şi-au mai putut aduce aminte locuri care, până atunci, i-au fost familiar, de pildă bolul de mâncare sau ieşirea dintr-o cuşcă. Asta nu înseamnă că şi-au pierdut memoria, căci rozătoarele au putut trăi în continuare fără probleme, experimentând şi făcându-şi noi amintiri.
3. Beatboxing, un nou limbaj
Beatboxingul este o formă de percuţie vocală care implică arta de a imita sunete ca bătaile tobelor, ritm, şi sunete ale unor instrumente muzicale, folosind gura, buzele, limba şi corzile vocale. Aceşti artişti au abilităţi deosebite, spun cercetătorii care, în acest an, au încercat să explice ştiinţific această artă.
Au adunat un grup de artişti, femei şi bărbaţi de vârste diferite, începători, experţi, şi le-au cerut să cânte în timp ce îi scanau într-un aparat tomograf, pentru a le vedea mişcările fălcilor, buzelor, laringelor. În acest fel, pentru prima dată, au avut posibilitatea de a vedea dinamica acestei arte, iar ceea ce au învăţat a fost surprinzător, scrie Listverse. Părţile gurii, nasului şi a gâtului care au fost folosite erau aceleaşi ca şi cele pentru vorbire. Atât că artiştii le-au fost în moduri care nu aveau nimic de-a face cu vorbirea uzuală. Este, de fapt, un limbaj complet nou, plin de sunete unice.
2. Bajau, tribul oamenilor “delfini”
Membrii tribului Bajau din Indonezia sunt primii oameni din lume la care s-a observat prezenţa unei modificări genetice care îi face apţi să se scufunde la adâncimi impresionante, de peste 60 de metri şi să îşi ţină respiraţia pe durata unor intervale de până la 13 minute. Vreme de mai mult de 1.000 de ani, membrii acestui trib au trăit în apropierea apei şi şi-au câştigat existenţa datorită resurselor oceanului.
Capacitatea lor de a efectua scufundări la adâncimi impresionante, fără a avea nevoie de aparatele de respirat autonome pe care le folosesc, de obicei, scafandrii, este datorată unei adaptări impresionante. Oamenii de ştiinţă au testat 59 de persoane din Bajau şi 34 dintr-un sat din apropiere, descoperind că, în medie, splina unui membru al tribului Bajau este cu 50% mai mare decât cea a unui om obişnuit, conform Listverse.
Această transformare a fost pusă pe seama unei gene, PDE10A, care a condus la mărirea splinei prin modificarea secreţiei hormonale tiroidiene. Interesant este că splina de dimensiuni impresionante este specifică unor specii de mamifere foarte bine adaptate la sufundările de mare adâncime, cum ar fi focile Weddell.
1. Codul care ucide cancerul
În ultima perioadă se înregistrează progrese tot mai mari pe frontul de combatere a cancerului. Una dintre descoperirile importante a fost faptul că fiecare celulă din corpul uman are un “cod ucigaş”, ce poate fi activat pentru a auto-distruge celula.
Într-un nou studiu, cercetătorii au descoperit că celulele maligne pot fi încurajate “să se sinucidă” fără intervenţia unor chimicale toxice, precum cele folosite în chimioterapie Atunci când celulele “simt” că se transformă în celule canceroase, îşi activează singure “codul ucigaş”, însă unele tumori sunt atât de agresive, încât avansează mai repede decât această activare.
Modul în care moleculele au făcut celulele canceroase să se auto-distrugă a rămas, însă, un mister. Cercetătorii estimează că această capacitate a celulelor a apărut acum 800 de milioane de ani, pentru a proteja corpul de boli. Procesul e strâns legat de acidul ribonucleic (ARN) şi poate fi activat artificial cu medicamente.
Cercetătorii doresc acum să facă o versiune mai puternică a moleculelor toxice şi să le introducă direct în celule. Chiar dacă rezultatele sunt promiţătoare, un tratament bazat pe această metodă ar putea ajunge în spitale peste ani de zile.