Cine este Florian Bodog, noul ministru al Sănătăţii bănuit că şi-ar fi plagiat teza de doctorat

De profesie medic chirurg, senatorul Florian Bodog a fost propus ca ministru al Sănătăţii în Guvernul Grindeanul. Aflat la al doilea mandate de parlamentar, Bodog s-a confruntat anul trecut cu suspiciuni de plagiat şi nereguli privind activitatea sa academică. Ministrul Mircea Dumitru i-a retras dreptul de a coordona doctorate pe motiv că ar avea doar două articole publicate în calitate de autor principal.

Propus ministru al Sănătăţii în Guvernul Grindeanu, orădeanul Florian Bodog Florian a cunoscut o ascensiune profesională rapidă în ultimii ani. A intrat oficial în politică în 2012, până atunci deţinând, cu sprijinul PSD, mai multe funcţii: director al Spitalului Judeţean din Oradea, şef al Direcţiei Generale de Sănătate Publică, secretar de stat şi ulterior senator PSD.

Este prodecan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea şi profesor al aceleeaşi facultăţi. În octombrie anul trecut ministrul Educaţiei Mircea Dumitru i-a retras dreptul de a coordona doctorate pe motiv că are doar două articole publicate, Senatorul PSD Florian Bodog se află la al doilea mandat.

În anul 2009, Bodog a fost directorul Spitalului Judeţean Bihor, ia în 2010 a ocupat funcţia de şef al Direcţiei de Sănătate Publică Bihor.A fost şef de cabinet când Ritli Ladislau a ocupat fotoliul de ministru al Sănătăţii, iar în timpul Guvernului Ponta 1 a fost secretar de stat.

Doctorat plagiat

Numele lui Bodog a apărut în mai multe scandaluri. Unul dintre ele a vizat finanţarea campaniei electorale din 2012 când mai multe apariţii ale acestuia în mediar ar fi fost finanţate de către o firmă elveţiană în domeniul sănătăţii. Cel mai recent scandal în care Bodog a fost implicat a avut loc anul trecut şi vizează teza d doctorat a acestuia, care potrivit jurnaliştilor de la ebihoreanul.ro ar fi plagiată.

În octombrie 2016, ministrul Educaţiei Mircea Dumitru i-a retras lui Florian Bodog dreptul de a coordona doctorate, în baza unei decizii a Consiliului General al Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), din septembrie 2016, motivată prin faptul că Florian Bodog are doar două articole publicate în calitate de autor principal, deci nu îndeplineşte criteriile necesare pentru a conduce doctorate.

Potrivit declaraţiei de avere, Florian Bodog este proprietarul unei în Ungaria, are peste jumătate de milion de lei în conturi şi nicio datorie.Împreună cu soţia deţine trei terenuri extravilane în judeţul Bihor, cu suprafaţa totală de 15.653 metri pătraţi. Are în proprietate şi un apartament în Oradea şi o casă în Oşorhei. Are conturi, depozite bancare şi plasamente în fonduri de investiţii în valoare de 618.627 lei, 3.037 euro şi 545.410 yeni japonezi. De asemenea, deţine acţiuni la două firme cu profil farmaceutic, uneia dintre ele acordându-i un împrumut de 254.675 lei.

La capitolul venituri, Bodog a câştigat 74.821 lei din activitatea didactică desfăşurată la Universitatea de Medicină din Oradea, 861 lei din activitate didactică – integrare clinică de la Spitalul Clinic Judeţean Oradea şi 60.126 lei indemnizaţie de senator. Soţia a obţinut 52.563 lei din activitate didactică la Universitatea din Oradea, iar cei doi copii câte 798 de lei din alocaţii.

Ascensiune rapidă

Florian-Dorel Bodog s-a născut la 6 septembrie 1971.A urmat Liceul Sanitar, Oradea (1985-1989), apoi Facultatea de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii din Oradea (1991-1997). A devenit doctor în ştiinţe medicale, la Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea din Oradea (1997-2001) şi este absolvent al Cursului de Înalt Funcţionar Public (2010-2011), conform www.senat.ro

A fost preparator universitar (1998-1999), asistent universitar (1999-2002), şef de lucrări (2002-2008), secretar ştiinţific (1 ian. 2005-1 mart. 2008), conferenţiar universitar (2008-2013), profesor universitar doctor (din 2013), prodecan (5 mai 2008-10 febr. 2012) şi decan (26 iun. 2012-iun. 2016) la Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea din Oradea. În iunie 2016, a devenit prodecan responsabil cu managementul resurselor materiale, financiare şi de patrimoniu, la aceeaşi facultate.

A fost manager al Spitalului Clinic Judeţean Oradea (2009-2010); director în Ministerul Sănătăţii — Direcţia Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică (2010-2011); director de cabinet în Ministerul Sănătăţii — Cabinetul ministrului (2011-mai 2012); director în Ministerul Sănătăţii — Direcţia Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică (mai 2012); secretar de stat la Ministerul Sănătăţii (23 mai 2012-19 dec. 2012).
În legislatura 2012-2016, a fost senator PSD, ales în Circumscripţia electorală nr. 05 Bihor.

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, a obţinut un nou mandat de senator de Bihor, tot din partea PSD.

Din 1998, este membru al Societăţii Maghiare de Chirurgie Plastică, al New York Academy of Science şi al Societăţii Române de Chirurgie Estetică; din 1999, este membru al Societăţii Române de Microchirugie Reconstructivă şi al Societăţii Române de Chirurgie Plastică şi Estetică; din 2004 este membru fondator al Asociaţiei chirurgilor plastici din România.