Cine-s mai habotnici, moldovenii sau ardelenii? Mitul fervenţei religioase record în Moldova, desfiinţat de sociologi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Femeie rugându-se în genunchi FOTO Adevărul
Femeie rugându-se în genunchi FOTO Adevărul

La nivel popular există convingerea că cei mai fervenţi practicanţi ai ritualului religios se întâlnesc în regiunea Moldovei. Studiile sociologice indică însă o realitate diferită.

Termenul "habotnic" a căpătat în ultimii ani un sens uşor peiorativ în România, dar cuvântul defineşte la bază o "persoană care respectă cu scrupulozitate prescripţiile religiei". Se presupune că populaţia cea mai habotnică se întâlneşte în regiunea Moldovei, însă unul dintre puţinele studii complexe pe această temă realizate în România arată că această percepţie este falsă.

Cercetarea a fost realizată de Centrul de Sociologie Rurală şi Urbană, iar datele au fost prelucrate la Institutul de Sociologie. Chiar dacă a fost definitivat la mijlocul anilor 2000, specialiştii spun că datele sunt încă relevante. Sociologii au împărţit România în opt regiuni şi au analizat diferenţele între confesiunile religioase, precum şi prezenţa credincioşilor la slujbe.

A reieşit că, la capitolul "participarea populaţiei la serviciile religioase", Moldova se situează abia pe locul 3. Cea mai ridicată rată de frecventare săptămânală a bisericii se înregistrează în regiunile Crişana (28,3% din totalul numărului de credincioşi) şi Transilvania (24,1%). Moldova are un procent de doar 17,1%.

Merită menţionată şi componenţa pe judeţe a regiunilor analizate: Moldova (Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea), Crişana (Arad, Bihor, Maramureş, Satu Mare) şi Transilvania (Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Satu Mare).

O posibilă explicaţie a procentelor de mai sus poate fi găsită în procentele cele mai relevante ale diviziunii confesionale: Moldova (93,9% - ortodocşi, 3,6% - romano-catolici), Transilvania (66% - ortodocşi, 12,6% -  romano-catolici, 6% - neoprotestanţi, 11,2% - altă religie), Crişana (67,8% - ortodocşi, 11,3% -  romano-catolici, 6,1% - neoprotestanţi, 9,2% - altă religie).

"Din statisticile pe care le deţinem noi, în regiunea Moldovei există în jur de 260.000 de credincioşi romano-catolici, iar rata de participare la serviciile religioase este de 80-90%. Una dintre posibilele explicaţii este aceea că noi facem cateheză. Copii sunt instruiţi religios de la vârsta de 7 ani, sunt educaţi în spiritul celor 10 porunci, iar una dintre aceste porunci este «Adu-ţi aminte să sfinţeşti ziua Domnului»", a explicat preotul Cornel Cadar, purtător de cuvânt al Episcopiei Romano-Catolice din Iaşi.

Aceeaşi disciplină a participării la ritualul religios se întâlneşte şi în privinţa credincioşilor neoprotestanţi, pe când alte studii sociologice relevă că procentul credincioşilor ortodocşi care respectă cu sfinţenie ritualul religios se situează la aproximativ 30%. "La cultele minoritare devoţiunea este mai ridicată. Masele nu pot fi controlate şi, din acest motiv, sunt şanse mai mari să existe un număr ridicat de indiferenţi când vorbim de mase", a declarat preotul ortodox Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul.

Mai puteţi citi:

Judeţul Iaşi în 25 de ani: 149 de biserici în plus, 35.000 de elevi şi studenţi în minus. Mitropolia Moldovei: „Nevoia de biserici noi este încă foarte mare“

Preotul-vrăjitor din Iaşi. Părintele Irimia şi-a descoperit harul clarviziunii recent şi primeşte clienţii în casa "ornamentată" cu un Audi la intrare

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite