Alertă de gradul 0 în lumea interlopă din Iaşi. Cum au dispărut martorii care ar fi trebuit să „înfunde“ clanul Corduneanu

Alertă de gradul 0 în lumea interlopă din Iaşi. Cum au dispărut martorii care ar fi trebuit să „înfunde“ clanul Corduneanu

Clanul Corduneanu în instanţă FOTO Adevărul

Judecătorii ieşeni nu reuşesc să audieze mai mulţi martori care au fost, în trecut, apropiaţi ai clanului Corduneanu, deoarece aceştia nu sunt de găsit.

Ştiri pe aceeaşi temă

La Curtea de Apel Iaşi se judecă în apel dosarul privind reţeaua de hoţi a clanului interlop, inculpaţi fiind doi membri ai grupării care ar fi condus găştile de hoţi de buzunare din 34 de ţări, Marian Tiugă şi Petronel Corduneanu.

Pentru a aduna informaţii despre reţeaua Cordunenilor, magistraţii au chemat la bară în ultimele luni mai mulţi martori, dar şi un fost hoţ, considerat parte vătămată. Niciunul n-a vrut să vină la proces, aşa că judecătorii au fost nevoiţi să amâne procedura judiciară.

La ultimul termen, care a avut loc la finele săptămânii trecute, unul dintre martorii care nu s-a prezentat în instanţă a primit o amendă de 2.000 de lei, în timp ce pe numele celorlalţi trei s-au emis mandate de aducere.

Marian Tiugă şi Petronel Corduneanu au fost condamnaţi în primă instanţă la 18, respectiv 14 ani de închisoare cu executare. Dosarul lor a fost trimis în judecată în august 2013, la trei ani după ce principalii membri ai clanului au fost deferiţi justiţiei.

Cu toate acestea, dosarul disjuns a fost soluţionat înaintea cauzei ample ce îi vizează pe interlopi. În rechizitoriu se detaliază modul în care, din 2002 şi până în 2009, a acţionat gruparea de hoţi condusă de fraţii Corduneanu. Principalii exponenţi ai clanului nu sunt judecaţi în dosarul de la Iaşi deoarece au fost inculpaţi pentru fapte similare într-un dosar ce se află în prezent pe rolul Curţii de Apel Cluj şi în care, în primă instanţă, fraţii Corduneanu au primit până la 8 ani de închisoare.

Detalii din rechizitoriu 

Reiese din rechizitoriul acestui caz, obţinut de reporterii “Adevărul”, că reţeaua de hoţi a fost în perioada de glorie a clanului una dintre principalele surse de venit. Sumele obţinute peste hotare de infractorii mărunţi dar mulţi ai interlopilor ieşeni sunt colosale, potrivit procurorilor. “Limitându-ne strict la documentele din dosarul de urmărire penală rezultă că din România către finanţarea activităţii a ieşit suma de 70.284 de euro iar beneficiile au fost în cuantum de 1.650.000 de euro. Cu privire la amplitudinea acestei activităţi se observă că ea presupune fluctuaţia celor implicaţi pe un areal ce cuprinde aproximativ 34 de ţări”, se arată în rechizitoriu.

La stabilirea acestei sume au fost folosite doar documentele financiare obţinute de procurori, suma reală obţinută de fraţii Corduneanu de la hoţii din străinătate putând fi mult mai mare. Pentru a demonstra sumele trimise ţară, procurorii ieşeni au apelat la ajutorul FBI. Instituţia americană a furnizat DIICOT Iaşi o listă cu tranzacţiile efectuate de membrii reţelei prin sistemul de transfer Western Union. S-a constatat astfel că cei mai mulţi bani au fost trimişi în România pe numele Petronelei Corduneanu, care figurează în evidenţele sistemului amintit cu 400.000 de euro primiţi.

În rechizitoriu se mai arată că înainte ca o bandă de hoţi să fie trimisă la stradă în străinătate, liderii grupării, în frunte cu Constantin Bogdan, fost Corduneanu, realizau adevărate studii de piaţă referitoare la zonele de acţiune. Erau luate în calcul numărul de turişti şi potenţialul lor financiar dar şi securitatea. Numărul persoanelor care au furat pentru Corduneni nu a fost stabilit cu exactitate însă se presupune că ar fi fost de ordinul sutelor. Organizarea filierei hoţilor de buzunare era aproape militărească. Deciziile importante erau luare de lideri clanului, care aveau desemnaţi locotenenţi şi supraveghetori pentru fiecare “brigadă”. În ţară, dintre fraţii Corduneanu a fost desemnată pentru a se ocupa de această activitate Petronela Corduneanu, trimisă deja în judecată în dosarul iniţial. Aceasta îl coordona pe soţul ei, Marian Tiugă, trimis în judecată în prezentul material. La rândul său, Tiugă colecta bani de la supraveghetori şi îi trimiteau la Iaşi.

Victimele erau racolate prin diferite motede. Unele erau luate din familii dezorganizate de la vârste de 10-12, altele ajungeau în mrejele interlopilor din cauza unor datorii pe care le aveau către aceştia. Reţeaua a mers ca pe roate în perioada 2002-2009, printre ţările în care a activat numărându-se Spania, Elveţia, Franţa, Danemarca, Suedia, Italia, Norvegia sau Marea Britanie.

Mai puteţi citi:

Clanul Corduneanu, mângâiat pe creştet de judecători. Mai multe achitări în cel mai mare dosar de crimă organizată din ţară. Costel Corduneanu: 8 ani

Cum terorizează clanul Corduneanu Iaşiul încă din anii '90. Gruparea mafiotă funcţionează după reguli de tip Al-Qaeda şi are legături nefireşti cu lumea justiţiei

Averea colectată de bandele de hoţi ale clanului Corduneanu, descoperită cu ajutorul FBI. Interlopii au furat 1,6 milioane de euro din 34 de ţări

Fiul directorului de la Filarmonica Iaşi, audiat alături de un membru al clanului Corduneanu într-un dosar de trafic de droguri UPDATE

Clanurile care conduc Moldova. Cine sunt Corduneanu, Mararu sau Hassan

O femeie "le-a mâncat banii" Cordunenilor (UPDATE)

Reţeta Clanului Corduneanu de a scoate bani de pe urma hoţilor/ INTERCEPTĂRI ŞOC

EXCLUSIV Costel Corduneanu, de la medalii la cătuşe (VIDEO)

Clanul Corduneanu se regrupează pe Facebook după ce a scăpat de puşcărie

Vipurile interlopilor la petrecerile clanului Corduneanu (VIDEO ŞI AUDIO)

Clanul Corduneanu a fost pus în libertate (UPDATE)

Costel Corduneanu către un ofiţer de Poliţie: „Eu păstrez liniştea în oraş"

 

citeste totul despre: