VIDEO Secretele celor mai frumoase locuri din Apuseni, refugiile de vis ale moţilor lui Horea şi ai lui Avram Iancu
0Aşezările din împrejurimile satului Blăjeni ascund poveşti impresionante. Au fost locuri de refugiu şi de întâlnire ale cetelor de moţi, în vremea răscoalei de la 1784 şi ascunzătoare pentru Avram Iancu, liderul moţilor din Transilvania, în timpul Revoluţiei de la 1848 - 1849. Localnicii se pot mândri nu numai cu istoria bogată în evenimente importante, dar şi cu frumuseţea locurilor.
În fiecare primăvară, cătunele din împrejurimile satului Blăjeni devin destinaţii turistice ideale pentru iubitorii de frumos. În această perioadă în care natura înfloreşte, aşezările din Apuseni oferă unele dintre cele mai pitoreşti privelişti din judeţul Hunedoara. De pe coamele dealurilor pe care au fost răsfirate satele şi cătunele moţeşti, cu case vechi cu acoperişuri de paie, se întinde o panoramă menită să taie răsuflarea călătorilor. Nu doar priveliştile Munţilor Apuseni impresionează, ci şi poveştile şi mărturiile localnicilor despre istoria fascinantă a zonei şi despre eroii din trecutul ei.
„Bătrânii noştri spuneau că peştera de sub Dealul Strâmba a fost loc de refugiu pentru moţi, în vreme de război. Pe aici au trecut cetele lui Horea şi, mai apoi, cele ale lui Avram Iancu, iar noi păstrăm o mare dragoste pentru aceste locuri”, spune Sofia (60 de ani) din cătunul Reţ, apropiat satului Blăjeni. Femeia locuieşte într-o casă bătrânească aşezată pe coasta dealului, înconjurată de livezi. Mai sus de vatra ei, o şură cu acoperişul de paie adăposteşte vacile. În împrejurimi, alte cătune au fost lăsate însă părăsite, pentru că familiile „s-au tras mai jos sau la oraş”, povesteşte Sofia. Născută în Reţ, Sofia îşi aminteşte cu înduioşare despre vremurile în care satul aproape depopulat şi cătunul vecin Dragul Brad, rămas fără niciun locuitor, erau animate de zeci de familii. De curând, drumeagul care trece prin faţa casei ei a fost asfaltat, pentru prima dată în istoria zonei, iar locurile din împrejurimi au devenit accesibile cu autoturismul. Sofia speră ca noul drum să readucă treptat oameni în aşezările de munte.
Dealurile din zona Blăjeni - Dragu Brad
Sofia, localnică din satul Reţ, despre trecutul aşezării
Târgul de fete
„A fost grădiniţă şi şcoală în sat. Magazin nu a fost niciodată, dar oamenii erau obişnuiţi parcă să meargă pe jos, în opinci, pe drumul greu, pentru a ajunge la Blăjeni sau la târgurile care aveau loc în împrejurimi. Cel mai frumos era Târgul de fete de la Găina, unde se aduna lume din toate satele şi petrecea”, îşi aminteşte localnica.
Tradiţia târgului de fete de pe Muntele Găina a făcut înconjurul lumii, iar unul dintre autorii celor mai impresionante descrieri ale sărbătorii a fost scriitorul Jokai Mor, la sfârşitul secolului al XIX-lea. „În seara primei sâmbete după sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan, la Sânziene, turtarii din Băiţa şi din Câmpeni, cu caii lor încărcaţi cu turte de miere, cu sticluţe pline de mied, pornesc spre vârful muntelui Găina, unde îşi ridică corturi, iar în ziua următoare se adună populaţia veselă la târgul de fete ce se ţine în acea zi pe vârful piscului”, scria Jokai Mor. Atracţia principală a târgului erau fetele de măritat, aduse o dată cu zestrea oferită de părinţii lor. „Mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergăriile cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg”, arăta scriitorul Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”. În vreme de restrişte, tulnicele moţilor răsunau pe dealurile Blăjenilor. Localnicii folosesc şi acum tulnicul atât ca instrument muzical, dar cât şi ca mijloc de comunicare, povesteşte femeia.
Luptele din trecutul zonei
Potrivit documentelor istorice, în timpul Răscoalei de la 1784, la 4 noiembrie 1784, în hotarul comunei Blăjeni, pe Dealul Paltinei, mulţimile de ţărani au jurat în faţa lui Horea, Cloşca şi Crişan şi că vor „stinge” din porunca împăratului pe toţi nobilii şi dregătorii lor unguri, în afară de cei care vor primi „legea românească”. După jurământ, oastea ţăranilor s-a rupt în două, una plecând pe Cerniţa spre Abrud, în frunte cu Cloşca şi Crişan, aşezându-se în gura Cerniţii, în partea de jos a Abrudului, cealaltă, cu Horea în frunte luând-o spre Câmpeni. În prima se găseau ţărani din Zarand, printre care şi cei din Blăjeni. Şi ultima rezistenţă a ţăranilor, de la 7 decembrie 1784, a avut loc la hotarul dintre satele Mihăileni şi Blăjeni, arată documentele vremii. După aceasta ei se vor împrăştia, cu gândul că în primăvara anului 1785 să reia lupta. Măsurile extrem de dure luate de autorităţi împotriva conducătorilor Răscoalei, dar şi a multor ţărani le au zădărnicit însă aceste planuri.
În timpul Revoluţiei de la 1848 - 1849, locuitorii din zonă au fost în centrul evenimentelor. În vara anului 1848, autorităţile transilvănene au încercat arestarea lui Avram Iancu, care era considerat conducătorul românilor. În faţa acestui pericol, Avram Iancu a stat ascuns, potrivit unor mărturii, timp de două săptămâni, într-o peşteră situată la izvoarele Crişului Alb, la hotarul dintre comunele Blăjeni, Bulzeşti şi Vidra. De aici, Iancu a coordonat, prin emisari acţiunile de organizare şi pregătire de lupta a românilor din munţi. Localnicii din satele Crişului Alb s-au alăturat trupelor lui Avram Iancu.
Vă recomandăm şi:
Târgul de fete de pe Muntele Găina i-a fascinat dintotdeauna pe călătorii străini. Povestea a acestui obicei, aşa cum se desfăşura la sfârşitul secolului XIX, a fost relatată în detaliu de scriitorul Jokai Mor, în romanul „Sărmanii Bogaţi". Autorul se arăta impresionat de tradiţia din Apuseni, dar oferea şi o explicaţie pentru ea.
Avram Iancu este unul dintre eroii de referinţă ai românilor. Conducătorul moţilor din timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849 a rămas în istorie ca un simbol al patriotismului şi al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au rămas însă mai puţin cunoscute publicului care se raportează astfel la eroul naţional.
Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan a fost considerată un moment crucial din istoria Transilvaniei. Mărturiile păstrate din timpul evenimentelor petrecute în toamna târzie a anului 1784 vorbesc despre momente cumplite şi crime inimaginabile, săvârşite atât de iobagii participanţi la răscoală, cât şi de către cei care au reprimat-o.
Se încarcă comentariile...
