Reţetele de succes ale baronilor locali: cum s-a întins păienjenişul politicii peste economia Hunedoarei

Porterul deputatului Laurenţiu Nistor în biserica din Şoimuş (Bejan).

În Hunedoara, politica s-a dovedit cea mai bună afacere, indiferent de calităţile celor care s-au decis să trăiască din ea. Prin reţelele de influenţă ale baronilor locali, la conducerea unor instituţii publice au ajuns ori au fost susţinuţi oameni condiţionaţi de apartenenţa politică şi de relaţiile cu liderii partidelor, de multe ori în dauna celor care au avut performanţe.

Cel mai influent personaj de pe scena politicii din Hunedoara este considerat Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Mircea Moloţ este şi unul dintre cei mai bogaţi politicieni hunedoreni, cu afaceri în agricultură, turism şi media, proprietar al unor terenuri şi păşuni, unele întinse pe zeci de mii de hectare, în mai multe zone ale judeţului. În ultimii ani, şeful administraţiei judeţene a decis soarta a nenumăraţi directori de instituţii publice din Hunedoara, în timp ce primarii de municipii nu au îndrăznit nici ei să i se opună, indiferent de partidele din care au făcut parte.  

Oamenii preşedintelui
Un exemplu este primarul Hunedoarei, Viorel Arion (PD-L), fost siderurgist, om de afaceri, senator şi apoi deputat. Dacă în urmă cu doi ani, înaintea alegerilor locale, la ordinele lui Arion televiziunea locală a familiei sale ducea o campanie susţinută împotriva politicianului liberal care candidase la CJ Hunedoara, în prezent cei doi par mai apropiaţi ca niciodată. Schimbarea de atitudine a primarului s-a petrecut la scurt timp după alegerile din iunie 2012, fiind motivată de interese politice.FOTO: Mircea Ioan Moloţ a fost viceprimar al Devei şi apoi preşedinte al CJ Hunedoara.

Un alt primar văzut ca o „săgeată” a preşedintelui CJ Hunedoara este Tiberiu Iacob Ridzi (PD-L), cel care conduce din 2007 administraţia din Petroşani, după ce fusese viceprimar al municipiului. Cei doi s-au susţinut reciproc, chiar dacă s-au aflat în partide diferite. Soţia primarului Petroşaniului, Monica Iacob Ridzi, este parlamentar în Valea Jiului, din partea PP-DD. A fost europarlamentar şi ministru al Tineretului.

Primarul Devei, Petru Mărginean, a rămas de asemenea un aliat al lui Moloţ, chiar dacă este membru al Partidului Conservator. Petru Mărginean a ocupat funcţia de vicepreşedinte al CJ Hunedoara, în perioada 2004 - 2008, într-un mandat în care la conducerea instituţiei se afla Mircea Moloţ şi a mai fost subprefect al Hunedoarei, între 2001 şi 2003.

„Sfânta” politică
La concurenţă cu Mircea Moloţ se află parlamentarul Laurenţiu Nistor, cel care conduce filiala judeţeană a PSD şi hotărăşte destinele politice ale membrilor partidului său. Agricultor şi apoi om de afaceri prosper, Nistor se află la al doilea mandat de deputat, după cei 18 ani petrecuţi la conducerea Primăriei Şoimuş. Averea, care constă în mai multe terenuri, maşini, depozite bancare şi firme deţinute de familia sa, nu l-a făcut la fel de cunoscut ca faptul că portretul său a fost pictat pe pereţii bisericii din Bejan, alături de icoanele unor sfinţi.

Primarii celor mai mari trei municipii hunedorene au avut grijă, la rândul lor, să îşi pună oamenii de încredere în funcţii cheie din administraţia locală. Pe acest principiu, anul trecut, Bende Barna Gavril, manager timp de opt ani al spitalului din Hunedoara şi fost adversar al lui Viorel Arion în campania pentru alegerile locale, a fost demis de la conducerea unităţii medicale. În prezent, locul medicului ortoped cu o experienţă de 26 de ani a fost luat de Ştefan Nicuşor Eduard, finul primarului, sportiv şi cântăreţ de muzică populară.

Oraşe sărace, cu baroni bogaţi
În Valea Jiului, baronii locali şi-au sporit influenţa ajutaţi din plin de marea masă de simpatizanţi ai partidelor de stânga. Cornel Resmeriţă, primarul Lupeniului, se află printre cei mai bogaţi politicieni hunedoreni, după 10 ani petrecuţi la conducerea administraţiei locale. Fostul lăcătuş în mină devenit primar deţine mai multe terenuri în zona turistică Straja, două case de vacanţă, o pensiune şi un restaurant în Lupeni, la care pe banii Consililui Local Lupeni luau masa jucătorii de fotbal ai echipei Minerul din localitate. Fratele lui Cornel Resmeriţă, Cristian, este deputat de Valea Jiului, iar fiul primarului a fost pus director la Liceul „Carmen Sylva” din Petroşani. Resmeriţă este perceput ca omul care „taie şi spânzură” în administraţia unui municipiu aflat în topul datoriilor la bugetul de stat, cu peste 30 de milioane de lei.

În municipiul vecin, Vulcan, primăria este condusă de 10 ani de Gheorghe Ile, care pentru a fi sigur de reuşita în alegerile din 2012, a părăsit PD-L pentru a intra în PSD. Terenuri agricole, fâneţe, case de vacanţă, apartamenete şi o colecţie de ceasuri şi numismatică în valoare de peste 20.000 de euro au fost trecute în declaraţia de avere a primarului din Vulcan, iar familia acestuia deţine mai multe farmacii. În urmă cu doi ani maşina de lux a fiului primarului din Vulcan, un Audi în valoare de peste 70.000 de euro, a fost incendiată de un tânăr. Autorul a fost condamnat pentru distrugere, însă nu a relatat motivele pentru care a dat foc bolidului. Nu a acţionat, însă, întâmplător, o spune chiar primarul, lăsând să se înţeleagă că familia sa era victima unor acte de şantaj.

Baronul încătuşat
În ultimii ani, niciun primar din Valea Jiului nu s-a putut bucura de influenţa afaceristului Alin Simota, arestat preventiv în iunie 2013 pentru infracţiuni de crimă organizată. Potrivit procurorilor DIICOT, Simota, supranumit şi „baronul Văii Jiului”, a condus o reţea infracţională care şantaja oameni de afaceri şi politicieni, în folosul milionarului. Alin Simota a intrat în afaceri în anii 1990. De la bişniţa cu mărfuri aduse din Occident, Simota a ajuns să se îmbogăţească în urma unor afaceri dubioase derulate cu statul român, în industria minieră şi energie. A intrat apoi în politică şi a candidat fără succes la funcţia de primar al Petroşaniului.

În urmă cu 14 ani, Simota a primit gratuit în folosinţă de la Primăria Petroşani stadionul Jiul Petroşani, însă în locul investiţiilor la clubul de fotbal, Simota a ajuns inculpat pentru comandarea agresiunilor şi şantajului asupra mai multor jucători de la Jiul, a unor suporteri şi chiar a unui oficial al clubului Gaz Metan Mediaş, care refuzase trucarea unui meci. În anul 2010, averea lui Simota era estimată la 25 de milioane de euro, deşi într-una din declaraţiile sale de avere, depuse în calitate de consilier local în Peroşani, figura cu un venit lunar de 823 de lei.

În ciuda averilor şi a influenţei "baronilor" Hunedoarei, economia judeţului s-a aflat într-un regres continuu după 1989, iar nivelul de trai al localnicilor a scăzut în aceeaşi măsură. Cu puţine excepţii, zona Hunedoarei a fost evitată de marile companii din afara ţării, care au găsit în judeţele vecine Timiş, Arad şi Alba un mediu mai bun pentru investiţii. Judeţul nu a intrat în atenţia politicienilor decât în campaniile electorale şi, de cele mai multe ori, parlamentarii din Hunedoara s-au dovedit incapabili de a schimba soarta nefastă a unei regiuni bogate în resurse.

Vă recomandăm şi:

Traian Berbeceanu, de la "Comisarul Cattani" la luptătorul anti-sistem. Mircia Muntean e pe lista neagră a poliţistului            Ultimele luni l-au transformat pe fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba într-un luptător anti-sistem. Cel puţin aceasta o arată zecile de mesaje şi imagini postate de Traian Berbeceanu pe paginile sale de Facebook, "Traian Berbeceanu" şi "Respect Traian Berbeceanu". Una dintre ţintele sale a fost deputatul Mircia Muntean, fost primar, timp de 16 ani, al Devei.

Ovidiu Hada va face închisoare. Sentinţă definitivă pentru fostul primar al municipiului Hunedoara        Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a comunicat sentinţa în dosarul în care fostul primar al municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada, fostul viceprimar Robert Dan şi alţi doi funcţionari din administraţia locală, Daniela Căpâlnă şi Ioan Ţiplea, au fost acuzaţi de infracţiuni de abuz în serviciu în dauna intereselor publice şi conflict de interese.

„Baronul Văii Jiului” Alin Simota a fost audiat într-un dosar de evaziune fiscală     Alin Simota a fost adus astăzi în faţa instanţei Judecătoriei Petroşani, pentru a fi audiat într-un  dosar penal în care este acuzat de evaziune fiscală, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 450.000 de lei. 

Povestea Mirelei Litera, „femeia fatală” dintre Simota şi Litera, devenită martor împotriva „Comisarului Cattani”      Dosarele în care sunt cercetaţi baronul Văii Jiului Alin Simota, liderul interlopilor Cristian Litera şi fostul şef al BCCO Alba Traian Berbeceanu au un numitor comun: Mirela Simina Litera. Tânăra a fost soţia milionarului Alin Simota, apoi a devenit soţia fostului său om de încredere Cristian Litera, iar recent a depus mărturie în dosarul în care a fost arestat Traian Berbeceanu.