Reacţia şefilor Parcului Naţional Retezat la documentarul Netflix despre „mafia pădurilor” din România
0Activiştii de mediu i-au condus pe jurnaliştii americani de la Netflix prin Retezat şi Domogled în căutarea mafiei pădurilor. Administratorii Parcului Naţional Retezat au dat un drept la replică.
Activiştii de mediu susţin că au filmat împreună cu jurnaliştii americani, pentru platforma de streamng Netflix, un documentar despre tăierile ilegale de pădure, în Parcul Naţional Retezat şi în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei şi că au fost sechestraţi în codrii seculari în timpul filmărilor.
Administratorii Parcului Naţional Retezat au răspuns informaţiilor lansate de aceştia, într-un comunicat în care susţin că în Retezat nu au loc defrişări.
„În informaţiile din mediul online referitoare la filmările efectuate de către echipa de jurnalişti Netflix pentru serialul de tip documentar „Broken”, în care unul din episoade vizează tăierile ilegale de arbori din România, este menţionat şi Parcul Naţional Retezat ca locaţie de filmare. R.N.P. ROMSILVA Administraţia Parcului Naţional Retezat R.A. nu a fost informată înainte, în timpul sau după realizarea filmărilor, astfel vom aştepta împreună cu dumneavoastră lansarea documentarului din 27 noiembrie pentru a vedea în ce măsură se fac referiri la teritoriul din Parcul Naţional Retezat. După cum am menţionat şi în postări anterioare, în Parcul Naţional Retezat nu se fac nici un fel de defrişări. Singura situaţie în care s-a efectuat o defrişare prin tăierea a 167 arbori de molid este în zona de dezvoltare durabilă (cu infrastructură turistică) Staţiunea de Schi Râuşor, pentru reabilitarea sistemului de captare a apei ce deserveşte câteva sate din comuna Râu de Mori”, a informat Romsilva – Parcul Naţional Retezat.
Administratorii ariei protejate au mai arătat că există anumite suprafeţe unde temporar padurea este în curs de regenerare: pe cale naturală (din puieţi proveniţi direct din seminţele arborilor maturi exploataţi), artificială (prin plantare de puieţi proveniţi din pepiniere) sau mixtă (o combinaţie a celor 2 procedee anterior descrise). „Asemenea suprafeţe se gasesc NUMAI în zona de conservare durabilă (tampon), adică acolo unde este permisă prin lege aplicarea de tratamente silvice, inclusiv tăieri de arbori; aceste zone sunt delimitate clar prin harta cu zonarea internă a Parcului Naţional Retezat”, au mai precizat reprezentanţii rezervaţiei.
Jurnaliştii americani, ghidaţi prin Retezat şi Domogled
Membrii unor organizaţii de mediu au susţinut că au documentat împreună cu jurnaliştii platformei de streaming Netflix, un documentar despre dezastrul produs de industria lemnului. În documentarul Netflix, potrivt activiştilor de mediu, producătorii prezintă măcelul pădurilor din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei şi din Parcul Naţional Retezat pentru ca lemnul să fie transformat în mobilier de proastă calitate şi vândut în întreaga lume. Pentru realizarea investigaţiei, jurnaliştii l-au contactat şi au stat de vorbă cu Gabriel Păun, activist de mediu la Agent Green, o organizaţie non-guvernamentală implicată activ în combaterea furtului de lemn din zona Banatului. Păun i-a condus prin pădurile care furnizează lemnul pentru fabricile de mobilier şi a susţinut că, în timpul filmărilor pentru documentar, atât el cât şi jurnaliştii americani au trecut prin clipe de coşmar, fiind sechestraţi în pădure de către exploatatorii de lemn. „Deplasarea în teren pe care am făcut-o cu echipa Netflix a fost una extrem de dramatică chiar şi acolo unde am mers pentru a le arăta o parte din tezaurul natural al României. Am filmat la Sebeş, în Parcul National Retezat şi în Domogled.
Când am vizitat pădurile seculare din Parcul Naţional Domogled ne-am reîntalnit cu o firmă de exploatare pe care o prinsesem cu trei luni în urmă la furat, mână-n mână cu un angajat Romsilva. Deşi le făcusem denunţ şi sunt anchetaţi şi de Poliţie şi de Garda Forestieră, lucrătorii nici n-au stat pe gânduri când m-au recunoscut şi au tăiat imediat doi arbori uriaşi care s-au prăbuşit peste drumul pe care venisem. Unul în faţă şi unul în spate, pentru a ne bloca accesul. Apoi au continuat să taie arbori groşi care să se dărâme pe maşinile noastre. Cumva am scăpat fără ca cineva să fie rănit, dar toată lumea a tras o sperietură zdravănă. Cel mai trist este că pădurea respectivă, Ciucevele Cernei, este în Patrimoniul Mondial UNESCO şi riscăm să pierdem acest statut din cauza tăierilor ilegale“, relata Păun.
Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Efectul devastator al avalanşelor din Retezat. Cum arată pădurea în urma fenomenelor extreme
Se încarcă comentariile...
