Raiul din munţi unde oamenii au refuzat asfaltul. Sătenii s-au temut că dispariţia uliţelor le va distruge paradisul rural
0
Sătenii din Bătrâna, o comună cu patru sate în care mai trăiesc 100 de oameni, au de câteva luni uliţele asfaltate şi de curând acces la internet, deşi aşezarea de munte este greu accesibilă. Primarul a trebuit să ducă o muncă de convingere cu unii dintre localnici, care s-au temut că asfaltul le va strica pitorescul aşezării, văzută ca un adevărat paradis rural, dar unul al vremurilor trecute.
Comuna cu cel mai redus număr de locuitori din judeţul Hunedoara se află într-o situaţie paradoxală.
Pentru a ajunge în Bătrâna, o aşezare din judeţul Hunedoara ale cărei patru sate (Bătrâna, Răchiţaua, Piatra şi Faţa Roşie) numără în total 100 de oameni, călătorii sunt nevoiţi să străbată cel puţin 30 de kilometri pe drum de pământ şi pietriş, pe singurul traseu accesibil autoturismelor, cel care leagă satul de munte de comuna Dobra.
La capătul drumului anevoios, uliţele din satul Bătrâna au fost asfaltate anul trecut, când comuna a avut un buget de 1,5 milioane de lei, potrivit reglementărilor privind bugetul minim stabilit de Guvern.
Bugetul de anul trecut al comunei a fost de aproape patru ori mai mare decât cel din anul precedent, astfel se explică investiţiile realizate. Primarul Radu Herciu susţine că nu i-a venit să creadă că administraţia locală va beneficia de atâţia bani. Iar unii dintre bătrânii satului nu şi-au închipuit nici ei că vor vedea vreodată asfalt în faţa caselor lor.
Potrivit primarului, au fost oameni care nici măcar nu şi-au dorit drumuri asfaltate, de teamă că aspectul pitoresc al Bătrânei va avea de suferit. Şi că, oricum, neavând maşini sau căruţe, nu aveau nevoie de şosea. „Oamenii şi-au exprimat dorinţa într-o adunare populară şi au zis în final: nu mai vrem pietruire, vrem asfalt”, spune Radu Herciu.
Viaţa în satul aproape pustiu
Majoritatea sătenilor din Bătrâna sunt vârstnici. De două decenii, populaţia a fost într-o continuă scădere, la fel cum s-a petrecut cu toate aşezările din Ţinutul Pădurenilor. Sătenii privesc către casele părăsite, unele vechi de peste 200 de ani, cu acoperiş de stuf, şi se întreabă cum va arăta locul peste câţiva ani, dacă se va urma acelaşi trend.
„În sat nu mai este dispensar, medic, veterinar, nu este mijloc de transport în comun spre oraş, iar cei mai mulţi dintre cei rămaşi suntem vârstnici. Mai sus, la Piatra, mai stă o familie. Iar la faţa Roşie şi Răchiţaua, abia mai vezi oameni. Ne mai ajutăm unii pe ceilalţi cum putem. Avem grijă de gospodăriile noastre şi aşa trece timpul. Totuşi, pentru nimic nu aş mai pleca jos, adică la oraş”, spune Ruja Moldovan, una dintre vârstnicele satului, ieşită la plantat de căpşuni.
Numele satului se pierde în negura vremurilor, spun localnicii. Unii cred că aşezarea ar fi fost locuită din vremea Daciei Romane, iar colonoştii i-au dat acest nume, pentru a aminti de veteranii stabiliţi aici.
În anii trecuţi, în lunile de iarnă, până primăvara târziu, aşezarea rămânea izolată de restul lumii, din cauza zăpezilor mari şi a drumului impracticabil. Treptat lucrurile s-au mai schimbat. În centrul satului au fost amplasate cişmele, alimentate printr-o instalaţie de apă, şi, mai ciudat, până şi internetul este funcţional în comună, deşi sătenii nu par să aibă nevoie de el.
În anii trecuţi, localnicii din satele Bătrâna, Faţa Roşie, Răchiţaua şi Piatra urmau să fie conectaţi la internet prin fibră optică, deşi în ultimele trei dintre aceste aşezări, în care mai locuiesc în total zece familii, nu există reţea de curent electric.
În 2010, oficialii Romtelecom informau că au extins reţeaua în zonele unde au identificat un potenţial de dezvoltare a cererii de servicii în viitor. De atunci, sute de stâlpi din lemn pe care au fost agăţate cablurile de internet au fost amplasaţi pe un traseu de aproape zece kilometri ce traversează cătunele de munte şi ajunge în satul Bătrâna.
Iniţial, oamenii din Faţa Roşie au crezut că vor avea, în sfârşit, electricitate, a relatat primarul Radu Herciu. Dar treptat, stâlpii din lemn montaţi pe marginea drumului forestier au fost rupţi de furtuni şi doborâţi la pământ cu tot cu cablurile de fibră optică. Proiectul de modernizare a Bătrânei a eşuat astfel, fără însă a le afecta viaţa tihnită a localnicilor.
Vă recomandăm şi:
Satul Târsa din Munţii Orăştiei a fost până în urmă cu câţiva ani una dintre cele mai izolate aşezări ale Hunedoarei. Cei 200 de localnici din cătunele risipite pe munte se pot bucura acum de o şosea cu două benzi, care traversează satul de la un capăt la celălalt, încurcată însă de doi stâlpi uitaţi în mijlocul drumului. Din nefericire pentru localnici, drumul devine impracticabil la ieşirea din sat.
Aproape toate şoselele care leagă municipiul Hunedoara de localităţile învecinate se află într-o stare deplorabilă. Pentru a atrage atenţia asupra gropilor ce împânzesc drumurile ce tranzitează Hunedoara, localnicii au aşezat pe una dintre aceste şosele un „indicator” inedit.
Drumurile dezastruoase care izolează satele din Ţinutul Pădurenilor
Reţeaua de drumuri care leagă Hunedoara de satele din Ţinutul Pădurenilor se află într-o stare deplorabilă, spre nemulţumirea localnicilor din comunele apropiate municipiului. Doar pe câteva tronsoane de drum judeţean, modernizate în anii trecuţi, se poate circula în condiţii normale.
Hunedoara are 200 de kilometri de drumuri de pământ în reţeaua rutieră
Hunedoara este unul dintre judeţele avantajate în ce priveşte investiţiile în infrastructura rutieră, dar are în componenţă sate în care încă se poate ajunge doar pe drumuri de pământ, impracticabile cu autoturismul în vreme de iarnă. În această situaţie sunt mai multe comunităţi din Ţinutul Pădurenilor, dar şi satele de munte din zona Călanului şi a Orăştiei.
Şoseaua construită pe fonduri de la Uniunea Europeană, pentru a scoate din izolare mai multe sate de pe Valea Cernii şi din Ţinutul Pădurenilor, este afectată de alunecări de teren. Pământul şi copacii s-au prăvălit, în mai multe locuri, peste drumul judeţean de 100 de milioane de lei, inaugurat în urmă cu un an.
Vadu Dobrii, în trecut unul dintre cele mai prospere sate din Ţinutul Pădurenilor, a devenit un loc aproape inaccesibil din cauza drumurilor impracticabile care îl leagă de localităţile învecinate. Izolarea satului a făcut ca numărul localnicilor să scadă treptat. Mai puţin de zece familii mai trăiesc aici.
Se încarcă comentariile...
