„Moştenirea” lui Arsenie Boca. Istoricul Adrian Rusu l-a acuzat pe episcopul Daniil că şi-a însuşit monumente romane
0
Adrian Andrei Rusu, doctor în istorie specializat în epoca medievală, l-a acuzat pe episcopul Daniil, al comunităţilor ortodoxe din Serbia, că şi-a însuşit mai multe bunuri de patrimoniu (din monumente antice), pentru a-şi amenaja cu ele o grădină – muzeu, în satul său Hăţăgel. Episcopul susţine că reclamaţiile sunt nefondate, iar motivul pentru care şi-a întemeiat colecţia inedită este legat de un îndemn al părintelui Arsenie Boca.
Acuzaţii grave au fost lansate de istoricul Adrian Andrei Rusu, specializat în istorie medievală, împotriva episcopului Daniil Stoenescu (Partoşanul) al Daciei Felix, care reprezintă comunităţile ortodoxe ale românilor din Serbia. Doctorul în istorie susţine că episcopul şi-a amenajat grădina – muzeu, din satul Hăţăgel, apropiat de Biserica medievală Densuş şi de situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ar fi folosit pietre obţinute care provin din situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi din incinta altor monumente istorice din zonă.
Controversele „muzeului pietrelor” din grădină
„Pe vremea când era paroh la Densuş (...) am avut experienţa de a săvârşi cercetarea arheologică. Nu am de gând să comentez prea mult formele de opoziţie pe care le-a ghicit pentru a întârzia săparea interiorului (...), ci doar mania totalmente păgânească pe care o are faţă de pietre.
De la Densuş a început totul. A stimulat un întreg comerţ de pietre romane. I-au fost furate de la Sarmizegetusa piese cu număr de inventar vizibil. Nimeni nu l-a tras la răspundere pentru că se implicase direct în furt calificat. Altarul roman scos de către mine de lângă biserica veche a Nălaţiului, l-a cumpărat de la preotul Dănău, apoi l-a dus la Hăţăgel, ca pe o proprietate personală. A iniţiat săpături în sat, iar Muzeul din Deva abia a reuşit să-l scoată în legalitate, acoperindu-l oficial. (...) Ceea ce este însă capătul toleranţei este constatarea legată de devalizarea ruinei curţii nobiliare Kendeffy din Râu de Mori. Înspre curte, exista o uşă de pivniţă cu montanţi realizaţi dintr-o veche inscripţie romană secţionată în două, pe verticală. Ei bine, onorabilul Daniel Stoienescu „şi-a apropiat-o” şi o găsim azi pe moşia sa din numitul sat Hăţăgel. Există mărturii fotografice incontestabile despre fosta ei aşezare, ca şi despre noua sa poziţie. Invit direct Poliţia de patrimoniu, Direcţia Judeţeană de Cultură Hunedoara şi Episcopia Devei să-şi intre în atribuţii şi să-l reaşeze pe delicvent în rândul cetăţenilor comuni ai acestei ţări. Chestia asta poate suna ca un adevărat denunţ. Pentru că mi-e deja până-n gât cât trebuie să suport tăvălirea deşănţată a patrimoniului unui singur judeţ ardelean”, este anunţul publicat de istoric, care poate fi citit integral pe pagina sa de Facebook.
Îndemn de la Arsenie Boca
Episcopul Daniil a declarat că acuzaţiile aduse de istoricul Adrian Andrei Rusu sunt nefondate. „Îl cunosc pe Adrian Andrei Rusu de când eram preot la Mănăstirea Prislop şi apoi la Biserica Densuş, dar de 17 ani nu l-am mai întâlnit. Dumnezeu să îl binecuvânteze. Aceasta este răsplata pentru că l-am găzduit în casă luni întregi, gratuit, cu echipa lui de arheologi, care a făcut săpături la Biserica Densuş, şi l-am rugat să să caute oameni cinstiţi cu care să lucreze în interiorul bisericii. Eu am colecţionat pietre în grădină în virtutea unui cuvânt foarte înţelept al părintelui Arsenie, <<Să stai de vorbă cu pietrele>>. Am adus acolo pietre de râu, pietre de munte, pietre de moară, pietre cu fosile şi unele pietre romane, găsite în satul meu, în satele din jur şi niciuna nu este înregistrată. Dacă este vreuna înregistrată şi lipseşte de undeva, poate veni orice autoritate sau instituţie să le identifice şi să le ia”, a declarat părintele Daniil, pentru adevarul.ro.
Grădina - muzeu
Episcopul Daniil Stoenescu (Partoşanul) al Daciei Felix şi-a transformat grădina din faţa casei familiei sale, din satul Hăţăgel (comuna Densuş), într-un adevărat muzeu în aer liber. Locul împodobit cu pietre de moară şi de râu, cu rămăşiţe ale monumente antice şi funerare achiziţionate de la săteni şi chiar cu fosile pietrificate, poartă numele de Grădina Ulpia Christiana. „Să înveţi a sta de vorbă cu pietrele”, i-a spus părintele Arsenie Boca prietenului său, Daniil, iar episcopul a luat în considerare vorbele călugărului şi a înfiinţat grădina – muzeu din satul Hăţăgel. Între duhovnicul Arsenie Boca şi Daniil Stoenescu există o legătură strânsă, relata episcopul, care l-a cunoscut pe Arsenie Boca în tinereţe, când acesta din urmă picta Biserica Drăgănescu. De altfel, una din ultimele epistole trimise de călugăr i-a fost adresată lui, în anul 1987. Epistola a fost trimisă din Sinaia şi a fost primită ca o lecţie de viaţă pentru tânărul preot de atunci, de la Mănăstirea Prislop, cel care avea să conducă mănăstirea de maici şi în apoi să devină episcop. „Părinte, ar trebui să-ţi scriu „Cuvioase”, dar îţi voi scrie când vei fi aşa, dacă în zilele viitorului vei ajunge şi „cuvios părinte”. (...) În cazul când vei fi propus pentru Prislop, să ştii că nu-i o treabă uşoară şi simplă pentru un călugăr ca tine „simplu” şi „uşor” întru toate ale unei căi mai presus de fire. Toate vor trage de tine în jos, că n-au altă putere...”, îi scria Arsenie Boca.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Cei zece ani care au schimbat cu totul faţa Mănăstirii Prislop au fost cei pe care călugărul Arsenie Boca, hăituit de autorităţile statului, i-a petrecut în Ţara Haţegului. Fostul duhovnic a schimbat cu totul aspectul aşezământului monahal, într-una dintre cele mai negre perioade din viaţa sa.
Bişniţarii fac legea în târgul de suveniruri şi obiecte religioase din vecinătatea Mănăstirii Prislop, devenită loc de pelerinaj datorită duhovnicului Arsenie Boca. O spun chiar două dintre maicile care fac comerţ aici şi, de-a lungul timpului, au avut numeroase neplăceri din cauza acestora.
Jurnalul redactat de Arsenie Boca în anii 1946 – 1950, în vremea în care era călugăr la mănăstirile Brâncoveanu şi Prislop, cuprinde aproape 270 de pagini de învăţături şi texte religioase. Arsenie Boca nu a mai apucat să publice manuscrisul păstrat în aşezământul de la Sinaia, însă au făcut-o urmaşii săi.
Se încarcă comentariile...
