FOTO Ciudăţeniile oraşului Ulpia Traiana Sarmizegetusa: turism printre căruţe, temple fabuloase şi câmpuri de maci

0
Publicat:
Ultima actualizare:
O imagine inedită: căruţaşii se plimbă printre ruinele oraşului antic. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
O imagine inedită: căruţaşii se plimbă printre ruinele oraşului antic. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

În urmă cu aproape două mii de ani, la începutul existenţei sale, oraşul antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa de la poalele Retezatului era o aşezare cosmopolită, ocupată de temple, instituţii şi construcţii luxoase şi un amfiteatru care putea găzdui peste 5.000 de spectatori. Ruinele sale oferă acum o privelişte la fel de „colorată”.

Turiştii care ajung în Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-ar putea pierde în prezent prin mulţimea ruinelor, dar şi pe ogoarele, grădinile şi livezile care alternează în diversitatea peisajului cu urmelele fostelor monumente antice. Vechiul oraş roman care a dăinuit timp de aproape trei secole la poalele Retezatului este în prezent unul dintre reperele Ţării Haţegului. În fiecare weekend, mii de turişti îl vizitează.

Ruinele amintesc de un oraş cosmopolit, întins pe 30 de hectare, cu clădiri luxoase şi temple impunătoare. Pe drumurile din Ulpia Traiana Sarmizegetusa trec însă căruţele localnicilor care au terenuri în zonă. Unii, mai norocoşi, au descoperit întâmplător, în timp ce îşi săpau pământurile din jurul monumentelor, o mulţime de piese antice. Primele descoperiri făcute de localnici în jurul oraşului dispărut al coloniştilor romani datează de mai multe secole. De atunci, aproape neîncetat, locul scoate la iveală alte urme ale civilizaţiei antice.

Istoria fascinantă a aşezării

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, din anul 106 şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi.

VIDEO Cu căruţa prin Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg, şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-alungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii susţin că doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu.

Ulpia traiana sarmizegetusa

Potrivit cercetătorilor, oraşul în formă patrulaterică era înconjurat de un zid de aproape cinci metri, construit din blocuri de piatră cioplite. Porţile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două străzi principale, care străbăteau cetatea dintr-o parte în alta. Piaţa era în centrul oraşului, în care se mai aflau clădirile administrative şi religioase. În afara cetăţii erau case, temple, construcţii diverse şi cimitire. În secolul al doilea, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost ţinta atacurilor armate la care participau dacii liberi şi alte popoare. Invaziile şi răscoalele au fost suprimate de armatele romane, iar în cinstea victoriilor în Ulpia Traiana au fost ridicate mai multe monumente de for public.

Ulpia traiana sarmizegetusa

Cum a fost ruinat oraşul antic

Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Potrivit istoricilor, pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi, dar nu de marea masă a populaţiei. Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia.

Ulpia traiana sarmizegetusa



Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa cuprinde: Amfiteatrul, Templul zeiţei Nemesis, Templul lui Liber Pater, Templul zeilor Domnus şi Domna, Sanctuarul Zeilor Aesculapius şi Hygia, Templu Mare, Templul zeului Silvanus, Horreum, Praetorum procuratoris (sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis), Forul lui Traian (forum vetus), Forum novum, Capitoliul, zonele de locuinţe de la vest de cele două foruri şi necropola estică.

VIDEO Amfiteatrul din oraşul antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa


Vă recomandăm şi:

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.

Hunedoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite