Cetatea regală a Haţegului va fi pusă pe lista atracţiilor turistice, de voluntari

Cetatea regală a Haţegului va fi promovată de voluntari. Două trasee turistice vor fi amenajate pentru a-i aduce pe iubitorii de drumeţii la unul dintre monumentele istorice importante pentru trecutul Ţării Haţegului, însă mai puţin cunoscute în prezent.

Cetatea regală a Haţegului va fi promovată cu ajutorul voluntarilor Geoparcului Dinozaurilor Ţării Haţegului. Mai mulţi elevi ai Colegiului I.C. Brătianu din Haţeg vor trasa două rute pe care turiştii vor putea ajunge la monumentul istoric, construit la sfârşitul secolului al treisprezecelea. În prezent, cei care vor să ajungă la cetate nu au la dispoziţie un traseu marcat, iar în lipsa indicatoarelor se pot rătăci.

”Ne-am gândit să le propunem turiştilor, dar şi localnicilor să descopere un traseu care să le permită să se relaxeze în afara oraşului, să scape de zgomot, de poluare şi, la capătul căruia, odată ajunşi acolo, cu siguranţă vor spune: wow!, pentru că, străjuită de ruinele cetăţii, priveliştea îţi taie respiraţia. De acolo, Ţara Haţegului se desfăşoară în toată splendoarea ei. Vom organiza mai multe acţiuni prin care să promovăm traseul atât pe reţelele de socializare, cât şi prin evenimente sportive şi culturale care să stârnească interesul asupra obiectivului şi a zonei”, a daclarat Daniel Barboni, elev la Colegiul Naţional ”I.C.Brătianu”, iniţiatorul proiectului.    

De luni, 17 martie, voluntarii vor începe amenajarea şi marcarea cu indicatoare a celor două trasee spre ruinele cetăţii. „Una dintre rute, considerată ”varianta  uşoară”, porneşte de la Popasul turistic ”Zimbrul”, de pe dealul Haţegului şi e accesibilă tuturor iubitorilor de drumeţie. Cea de a doua rută, ”varianta dificilă”, porneşte din satul Subcetate şi este recomandată în special celor familiarizaţi cu alpinismul şi cu traseele de dificultate mai ridicată”, a informat Adina Popa, reprezentanta Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.

În următoarea perioadă voluntarii vor începe lucrările de curăţare şi ecologizare a celor cca. 3,5 kilometri de traseu, vor amenaja două puncte de belvedere, vor amplasa  indicatoare de traseu şi patru panouri informative. Iniţiativa voluntarilor pentru Geoparc vine ca o completare necesară a actualei semnalizări turistice a Cetăţii Regale a Haţegului, care se limitează doar la prezenţa unor indicatoare pe DN 66, fără alte marcaje de traseu spre obiectiv.

Cetatea, turn de control din trecutul Ţării Haţegului
”Este un proiect binevenit şi mă bucur că el vine din partea unor tineri care au îmbrăţişat ideea de  voluntariat pentru a pune în valoare istoria şi cadrul natural din zona noastră”, a declarat Dumitru Oprean, primarul comunei Sântămăria Orlea. Cetatea regală a Haţegului a fost construită în urmă cu aproape şapte secole. Fortificaţia a avut un rol militar şi administrativ.

„Datorită zonei în care a fost amplasată, cetatea asigura o vizibilitate foarte bună a principalelor căi de acces  în Ţara Haţegului, zonă care făcea legătura cu centrul Transilvaniei.  De asemenea, cetatea a avut un rol important în strângerea dărilor regale, vămuirea drumurilor şi luarea deciziilor în forurile de judecată locală”, au precizat reprezentanţii Geoparcului. Monumentul istoric este mai puţin cunoscut ca atracţie turistică, nefiind popularizat. Un indicator, amplasat într-o intesecţie a Drumului Naţional 66 Haţeg – Petroşani, îi îndrumă pe cei care ajung în zona Haţegului spre cetate, însă pe ultimii kilometri ai traseului, care traversează o pădure, marcajele turistice lipsesc.

Iniţiativa voluntarilor pentru Geoparc, intitulată  ”Amenajare traseu Cetatea Regală a Haţegului” este un proiect al Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului – Universitatea din Bucureşti.

Vă recomandăm şi:

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice     Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute. 

FOTO Aici nu-i SarMISAgetusa: spirala yoghinilor, gonită de pe soarele dacilor     Adepţii MISA şi ai altor grupări spirituale se plâng că nu mai sunt lăsaţi să practice ritualuri în incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Administratorii monumentului UNESCO au interzis aceste manifestări, din cauza distrugerilor provocate în sit.

Blestemul şi binecuvântarea codului galben: povestea comorii scoase la iveală, de Sânziene, în urma furtunilor ce au distrus zidul Sarmizegetusei Regia    Codul galben a dus la prăbuşirea mai multor copaci în incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Trunchiurile smulse din rădăcini de vijelii au distrus zidul de apărare clădit de daci, în urmă cu 2.000 de ani, însă tot ele au scos la iveală o adevărată comoară: matriţa cu ajutorul căreia dacii îşi croiau bijuteriile din aur.

FOTO Ruinele horror ale Hunedoarei. Nepăsarea a dus la distrugerea monumentelor trecutului      Timpul s-a arătat necruţător cu soarta mai multor construcţii reprezentative pentru judeţul Hunedoara, de care nicio autoritate nu a mai avut grijă după anul 1990. Deşi se află pe lista monumentelor istorice, clădiri cum sunt furnalul din Govâjdia, gara din Brad sau conacele din Ţara Haţegului nu au scăpat de distrugerile provocate de hoţi.