Timbrul poştal de un milion de dolari, analizat la Muzeul de Istorie din Galaţi

Colecţionarii de timbre plătesc bani grei pentru "Cbourap de bour". Foto: Adevărul

Expunerea cu tema „Cap de bour, prima emisiune tipărită a mărcii poştale româneşti” are loc marţi, 14 iulie 2015, de la ora 11,00 la „Casa Colecţiilor” (Farmacia Ţinc) şi este susţinută de muzeograful Valentin Bodea.

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, în parteneriat cu Asociaţia „Galatzi 2020” , organizează marţi, 14 iulie 2015, începând de la ora 11,00, expunerea cu tema „Cap de bour, prima emisiune tipărită a mărcii poştale româneşti” susţinută de muzeograf Valentin Bodea.

Tipărită după model austriac, la Iaşi, pe 15 iulie 1858, la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamului Nicolae Vogoride, prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată „Cap de bour” a reprezentat o revoluţie în sistemul de comunicare poştal dar şi o mişcare politică prin care se manifesta intoleranţă faţă de suzeranitatea Imperiului Otoman. 

La 22 iulie 1858, mărcile au intrat în circulaţie la biroul poştal din Iaşi, iar la 8 august 1858 în celelalte birouri poştale moldovene. Au fost retrasă la 31 octombrie 1858.

Evenimentul se va desfăşura la Muzeul „Casa Colecţiilor” (Farmacia Ţinc), secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi.

Legenda de pe primele mărci poştale româneşti

În ţara noastră, primele mărci poştale au apărut în anul 1858, şi se numeau mărci „cap de bour”. Prima serie a fost tiparita la 15 iulie 1858, timbrele fiind mai târziu puse în circulaţie după o săptămână, pe 22 iulie 1858.

La această dată au fost puse în circulaţie la biroul poştal din Iaşi, urmând ca mai apoi începand cu data de 8 august să fie distribuite şi la celelalte birouri poştale moldoveneşti, dar circulaţia lor a fost limitată, deoarece în data de 31 octombrie 1858 au fost retrase.

Capul de bour a fost ales datorita simbolisticii sale. Conform legendei legate de acest simbol, se spune că un voievod pe nume Dragoş era la vânătoare şi pe malul unei ape se întălnesţe cu o fiară - un bour şi în urma luptei, căţeaua voievodului Molda moare, fiind îngropată acolo, voievodul botezând râul Moldova şi acel teritoriu la fel, pe care îl ia în stăpânire, iar capul de bour devine simbol heraldic al voievodului şi al urmaşilor săi la domnie.

Cinci secole mai tarziu, capul de bour obţine o nouă înfăţişare, pe lângă cea de semn heraldic, dar de această dată nu mitologic ci real, apare pe primul timbru romanesc.

Primele timbre poştale au fost făcute la Iaşi la tipografia Atelia Timbrului în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui.

Înalta Poartă, ofensată

Acest timbru a fost un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau nici un fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. Acest timbru reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chilirice şi valoarea nominală a timbrului (au existat patru valori de : 27, 54, 81 şi 108 parale), amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 şi 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale şi 20,25 mm la valoarea de 108 parale.

Imprimarea timbrelor s-a facut potrivit tehnicii tête-bêche, in care al doilea timbru era rotit la 180° fata de linia de separatie, pentru a distinge mai bine randurile de timbre. Tirajul acestei emisiuni poştale a fost mic : 6.000 la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale si 6.000 la 108 parale.

Imprimarea timbrelor s-a făcut pe coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi. Hârtia era specială, de provenienţă străină, având grosimea, structura şi culoarea diferită.
Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale şi neuniforme.

Mărcile din prima emisiune Cap de Bour, cu valorile nominale de 27, 54, 81 şi 108 parale, au valori cuprinse între 5.000 şi 100.000 de euro, în funcţie de calitate, ştampilat sau neştampilat, dacă este sau nu pe scrisoare şi alte elemente.

După retragerea acestei prime emisiuni si odată cu introducerea tarifului poştal unic, a fost pusă în circulaţie la 1 noiembrie 1858 a doua emisiune "Cap de bour" cu trei valori de : 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale.

Acest de al doilea timbru reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în şase colţuri în loc de cinci (de pe prima emisiune ), iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului „PAR”.

Forma rotundă a primei mărci poştale a fost înlocuită cu un dreptunghi uşor rotunjit la colţuri, cu lăţimea mai mică decât înălţimea. Imprimarea timbrelor s-a făcut tot la Iaşi, în coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi. Hârtia era de provenienţă engleză, subţire, aproape transparentă, albă sau gălbuie.

ceastă de a doua emisiune a fost retrasă la 1 mai 1862, cunoscându-se ultima dată de circulaţie fiind 3 mai 1862 la oficiul poştal din Botoşani.Această emisiune a fost destinată expedierii prin poştă a ziarelor şi imprimatelor.

Mărcile poştale „Cap de bour” au fost nedantelate şi au avut putere de circulaţie numai în Moldova. A doua emisiune a totalizat 10.001 timbre.

Un milion de dolari pentru un ziar timbrat

Cea mai scumpă piesă filatelică românească este ziarul Zimbrulu-Vulturulu, francat cu nu mai puţin de 8 mărci de 5 parale Porto Gazetei din a doua emisiune Cap de Bour.

Acesta a fost şi obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii din ultimele decenii, fiind vândut în decembrie 2007, la o licitaţie la Geneva, cu aproximativ un milion de dolari (inclusiv taxe).

În prezent, în lume, sunt existente 750 de exemplare de „Cap de Bour” din prima emisiune, dintre care 50 se află în România.