FOTO România lucrului prost făcut: jumătate de milion de euro pentru o navă care putrezeşte la mal
0„Pânzarul moldovenesc“, o navă care imită o ambarcaţiune folosită în vremea lui Ştefan cel Mare, a fost lasată la apă în 2004, iar acum a ajuns o epavă, una foarte scumpă, abandonată în Galaţi.
Campania „România lucrului prost făcut“ continuă cu povestea „Pânzarului moldovenesc“, replica în mărime naturală a unui vas din perioada lui Ştefan cel Mare. Lucrările la realizarea navei au început în primăvara lui 2004 şi s-au finalizat în doar patru luni. A rezultat o ambarcaţiune cu o lungime de 17,6 metri, o lăţime de 4 metri şi pescajul de 1,8 metri. La construcţie s-a folosit lemn de cedru şi de tec, iar autorităţile gălăţene au explicat că există intenţia ca nava să fie utilizată pentru croaziere (inclusiv pe Marea Neagră), pentru delegaţiile străine şi pentru evenimente speciale.
„Este un prilej bun să reconstituim o parte din istoria Galaţiului şi să introducem în patrimoniul Consiliului Judeţului (CJ) un bun care ne poate aduce beneficii de imagine în faţa delegaţiilor străine care vor vizita judeţul. (...) Se vor organiza croaziere cu caracter istoric, care pot contribui la creşterea gradului de interes faţă de Galaţi“, se menţiona în expunerea de motive prezentată plenului CJ în scopul aprobării bugetului.
Atât de mare a fost entuziasmul legat de contrucţia vasului, că s-au dat 500.000 de euro pentru demararea lucrărilor, fără nicio licitaţie. Proiectul a suferit mai multe modificări, cumpărându-se lemn exotic, aparatură electronică de ultimă generaţie pentru navigaţie şi comunicaţii, un motor. Constructorul, societatea SPAT din Galaţi, a folosit ca modele două machete expuse la Muzeul Marinei din Constanţa, realizate şi acestea după descrieri vechi, ce ar fi fost făcute de cronicari.
Cu toate astea, experţii de la Muzeul Navigaţiei din Constanţa au refuzat să clasifice nava ca replică a unei nave medieval, tocmai pentru că nu mai semăna nici pe departe cu descrierea pânzarului din cronicile vremii. „Ambarcaţiunea prezintă modificări substanţiale faţă de planurile descrise de cronicarii moldoveni şi faţă de stampele vremii, fapt care ne face să concluzionăm că adevărul istoric nu a fost respectat“, au precizat reprezentanţii muzeului într-o adresa transmisă CJ Galaţi.
Tractat cu şalupa la festivităţi
Autorităţile locale şi judeţene au lansat pânzarul la apă pe 4 iulie 2004, în cadrul unor festivităţi la care au participat reprezentanţi ai bisericii şi ai Ministerului Culturii. Pânzarul nu era nici finalizat (lucrările la interior au mai durat câteva luni), însă lucrurile au fost forţate, având în vedere că tocmai se împlineau 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare. „Pânzarul moldovenesc“ avea un motor de 70 de cai putere, o instalaţie de navigaţie prin satelit, dar şi multe alte dispozitive electronice moderne, care să permită navei să facă plimbări până în Marea Mediterană, în Malta şi chiar până în Gibraltar.
Timp de câţiva ani, pânzarul a fost folosit la paradele navale prilejuite de Ziua Marinei, dar pentru că proprietarul (CJ Galaţi) nu a mai alocat fonduri pentru întreţinerea lui, vasul a ajuns pe faleza inferioară a Dunării. Chiar şi atunci când a fost folosit la paradă, din cauza unor defecţiuni la sistemul de propulsive vasul a fost tractat de o şalupă a Căpităniei. Un incident stupid a marcat practic dispariţia definitivă a pânzarului din peisajul de pe faleza gălăţeană. În timpul unei ecologizări, o maşină de gunoi a lovit nava, făcându-i o gaură de circa un metru în diametru. Asta se întâmpla în 2011.
Autorităţile au căptuşit gaura şi au lansat la apă nava pentru a participa la parada de Ziua Marinei din acel an. Politicienii din noua conducere a Consiliului Judeţului Galaţi, aleşi în vara lui 2012, n-au reuşit să găsească o soluţie pentru a readuce în prim-plan pânzarul moldovenesc, motiv pentru care l-au uitat un an într-o hală a fostei fabrici de conserve de peşte. Barca a fost transferată apoi pe un cheu al Şantierului Naval Damen, unde se găseşte şi astăzi.
O epavă arsă de soare
Pânzarul este aproape de nerecunoscut, fiind acum doar o epavă arsă de soare. „Noi suntem într-adevăr proprietarii pânzarului, dar administrarea acestuia cade în sarcina Centrului Cultural“, au precizat reprezentanţii biroului de presă al CJ Galaţi. De altfel, singurii care chiar fac ceva pentru a clarifica măcar situaţia pânzarului sunt cei de la Centrul Cultural „Dunărea de Jos“.
Fostul director al instituţiei, Sergiu Dumitrescu, care între timp a murit, a încheiat în 2011 un acord de cooperare cu un ONG, „Asociaţia Institutului Dezvoltării Durabile a Dunării“, prin care părţile se angajau să exploateze în comun pânzarul „în vederea cercetării, promovării dezvoltării durabile a Dunării, precum şi a punerii în valoare a potenţialului turistic de croazieră“. În acord se vorbeşte şi de recondiţionarea pânzarului moldovenesc, costurile fiind estimate la 106.220 de euro.
Actualul manager al Centrului Cultural, Florina Zaharia, a încercat să comunice cu reprezentanţii ONG-ului, cerând informaţii la sfârşitul lui 2016 despre stadiul reparaţiilor efectuate, dar şi un set de fotografii cu evoluţia lucrărilor, dar nu a primit niciun răspuns. Şi noi am încercat să identificăm un reprezentant al ONG-ului pentru a discuta de intenţiile acestora în legătură cu pânzarul, dar nu am reuşit.
„Am cerut efectuarea unei expertize în legătură cu starea în care se găseşte pânzarul, iar în funcţie de rezultatul acesteia vom decide calea de urmat“, a declarat Florina Zaharia, managerul Centrului Cultural „Dunărea de Jos“. Între timp, nava putrezeşte pe cheu.
Se încarcă comentariile...
