Farsa memorabilă pe care colegii de muncă i-au făcut-o lui Panait Istrati, pe vremea când lucra ca hamal, în portul Galaţi. Prozatorul nu s-a supărat

Întâmplarea hazlie este povestită de un coleg de cărăuşie, cu care Istrati încărca tone de cherestea pe vapoarele din Portul Galaţi. În loc să se supere, Istrati chiar i-a mulţumit celui care pusese la cale tărăşenia.

Puţini ştiu că pe la începutul secolului trecut, ilustrul prozator român de expresie franceză Panait Istrati era hamal în portul Galaţi. Un coleg de încărcat cheresteaua povestea pentru ziarul „Acţiunea”, într-unul din numerele din anul 1935 (anul morţii prozatorului), cum tânărul Panait Istrate, care avea pe atunci doar 23 de ani, muncea fără întrerupere, de dimineaţă până seara. 

„De dimineaţa până seara aveam o singură oră de repaos, de la 12 la 1, atunci când cădeam frânţi fiecare pe unde apucam, şi ne odihneam trupurile frânte de oboseală. Singurul care nu părea ostenit, deşi muncea cot la cot cu noi, era Istrati. În ceasul destinat repaosului, Istrati îşi scotea din buzunare ziarele şi le citea”, povesteşte omul pentru ziarul Acţiunea.

Omul povesteşte în continuare că într-o zi, băieţii i-au pregătit o glumă: i-au înlocuit ziarele româneşti din buzunar cu unele nemţeşti, găsite prin cabinele unui vas german. Apoi i-au urmărit gesturile şi se aşteptau să facă spume la gură!

„Istrati nu s-a supărat deloc de gestul acesta. Părea dimpotrivă bucuros! Peste o săptămână a întrebat pe toată lumea cine i-a pus ziarele în buzunar. Voia să-i mulţumească de faptul că i s-a dat ocazia să citească în nemţeşte. Noi am râs şi nu prea. Dădea semne de pe atunci că va ajunge un mare om”, povesteşte colegul de serviciu al lui Panait Istrati.

Panait Istrati (1884-1935) a avut un destin literar zbuciumat şi a fost comparat ulterior cu celebrii scriitori Jack London, Maxim Gorki sau Martin Andersen Nexo. El a murit de ftizie la numai 51 de ani.