Eşec administrativ ruşinos. Cum urmează să rămână cu gunoiul în case, de la anul, 300.000 de locuitori din judeţul Galaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Grav este că nici cealaltă groapă de gunoi a judeţului, Tirighina, nu mai face faţă fluxului de deşeuri menajere decât încă patru ani de aici încolo. Autorităţile de mediu spun că situaţia este alarmantă căci, din păcate, administraţia publică pare total dezinteresată de subiect.

Începând din 16 iulie 2017, groapa de gunoi Rateş-Tecuci, care deserveşte aproape trei sferturi dintre localităţile judeţului Galaţi, se va închide. Situaţia este dincolo de orice dubiu, căci există un acord semnat şi parafat la Ministerul Mediului, de la care nu se mai pot obţine derogări.

Pare  o ştire oarecare, însă nu este deloc aşa, căci din iulie 2017 nu mai puţin de 96 de localităţi din judeţul Galaţi - municipiul Tecuci, oraşele Târgu Bujor şi Bereşti, precum şi 56 de comune (înglobând 92 de sate) - care au împreună aproape 300.000 de locuitori, vor trebui să găsească o altă variantă pentru depozitarea gunoiului provenit din activităţile menajere.

„Rampa Rateş Tecuci trebuie închisă, nu intră în discuţie acest lucru. Administratorul va fi amendat dacă va continua să depoziteze acolo gunoi. După această dată, iulie 2017, primăriile trebuie să găsească alt depozit pentru gunoi. Unde? Nu ştiu. Oriunde e mai aproape”, a declarat Marian Mocanu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi.

Rampa Rateş a „importat” gunoi

Declarată neconformă şi fără posibilitatea de a fi modernizată, Rampa Rateş este o adevărată zonă de infecţie. Analizele făcute de autorităţile sanitare şi de mediu au concluzionat că depozitul de gunoi are o influenţă negativă majoră asupra apelor freatice şi de suprafaţă, dar şi că influenţează fauna şi calitatea aerului.

Interesant este că, aflată pe punctul de închidere, Rampa Rateş a devenit „inportator” de gunoi din alte judeţe. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană de Mediu, în 2015 aici au fost depozitate 61.794 tone de gunoi menajer, din care 52,2 la sută (adică 32.263 de tone) a fost adus din alte judeţe.

Peste 26.200 de tone provine din judeţul Vaslui, ceva mai mult de 7.000 de tone este adus din Vrancea, iar aproape 300 de tone a fost transportat tocmai de la... Botoşani. Acest din urmă lot a trezit, de altfel, suspiciuni cum că n-ar fi vorba de gunoi menajer, ci de deşeuri periculoase cărora s-a încercat să li se piardă urma  cale de 300 de kilometri, în groapa de gunoi tecuceană. Deocaamdată cazul este anchetat de procurori, aşa că nu deţinem detalii.

Nici depozitul Tirighina nu mai are viaţă lungă

Chiar dacă la Consiliul Judeţului Galaţi s-a acreditat ideea că, temporar, deşeurile menajere ar putea fi depozitate la groapa Tirighina (din apropiere de oraşul Galaţi), autorităţile de mediu demontează categoric această ipoteză.

Într-un raport înaintat Prefecturii Galaţi în urmă cu câteva săptămâni, Agenţia pentru Protecţua Mediului Galaţi afirmă, negru pe alb, că „Depozitul ecologic Tirighina, ce deserveşte municipiul Galaţi şi alte cinci comune limitrofe, mai dispune de o capacitate de depozitare pentu o perioadă de maxim  patru ani”.

„În anul 2015, în cadrul acestui depozit au fost duse 93.680 de tone de deşeuri nepericuloase din care aproximativ 80 la sută provine de la populaţia municipiului Galaţi şi a localităţilor limitrofe (Vânători, Smârdan, Tuluceşti, Şendeni şi Braniştea). Din anul 2020, odată ce se se va epuiza capacitatea de depozitare de la Tirighina, judeţul Galaţi riscă să nu mai aibă niciun depozit de deşeuri menajere, iar până în prezent nu s-a efectuat nimic în acest sens”, se mai afirmă în raportul menţionat.

Unde să duci aproape 30.000 de tone de gunoi pe an?

Potrivit statisticilor, populaţia rurală arondată gropii Rateş generează anual circa 29.000 de tone de gunoi, adică în jur de 50.000 de metri cubi, respectiv cam cât să acopere suprafaţa unui teren de fotbal cu un strat gros de aproape zece metri. Practic, s-ar putea umple stadionul Oţelul, cu vârf. Asta în numai un an.
Dacă amintita cantitate de gunoi ar fi depozitată  pe fundaţia unui bloc obişnuit, cu patru apartamente de două camere pe etaj, ar rezulta o clădire de 140 de metri înălţime, adică un bloc 60 de etaje.

Ei bine, acest gunoi trebuie dus undeva, însă autorităţile judeţene ridică de umeri, după ce au reuşit „performanţa” de a compromite programul regional de gestionare a deşeurilor.

Stă mărturie faptul că, în septembrie 2015, la Galaţi nici măcar nu se obţinuse un teren pentru viitoarea groapă de gunoi. Asta chiar dacă trecuseră deja cinci ani de la demararea programaului naţional de management al deşeurilor. Evident, situaţia nu este ma roz nici acum, căci groapa tot nu există. Şi nici nu sunt semne că se face prea curând.

Şeful CJ, doctorul Nicolae Bacalbaşa (PSD), a dat mai întâi vina pe subordonaţi, argumentând că a delegat sarcina unui funcţionar (de parcă asta îl absolvea de răspunderea funcţiei), apoi a îngăimat nişte explicaţii despre faptul că nu a reuşit să cadă de acord cu Direcţia Silvică. Ascultându-l pe preşedinte, ai putea crede că tot teritoriul judeţului Galaţi este ocupat de păduri, deci n-a mai rămas nicio palmă de pământ unde să se depoziteze gunoiul.

Soluţii? Cui îi mai pasă? E campanie electorală!

În fine, toată lumea este de acord că treburile se pot rezolva doar pe bază de fonduri europene, deşi s-a cam „pierdut trenul” în această direcţie, dat fiind că grosul finanţărilor a fost alocat în perioada 2010-2014.

Speranţe, însă, mai rămân. „Sperăm că se va putea aplica pentru fonduri europene la Consiliul Judeţului şi să fie scoase la licitaţie, până la sfârşitul anului, lucrările de realizare a staţiei de transfer de la Târgu Bujor şi a depozitului de deşeuri de la Valea Mărului”, a afirmat şeful Gărzii de Mediu Galaţi.

În acelaşi timp, la Consiliul Local Galaţi s-a discutat în ultima vreme posibilitatea încheierii unui parteneriat cu o firmă străină (din cele vreo trei care au contactat muncipalitatea), în vederea construirii unei staţii de tratare a gunoiului menajer care să producă şi energie electrică şi chiar termică (mai ales că Electrocentrale are mari probleme).

Deocamdată, însă, totul este blocat din cauza faptului că a cam început campania electorală, deci problemele populaţiei au fost trecute în plan secund. Să vedem ce-o mai fi după 6 iunie.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite