Cum se descifrează mesajele trimise de propriul organism. „Vorbeşte mereu cu noi“
0
Puţini dintre noi ştiu cum să gestioneze în interior situaţiile de criză şi chiar cele de agitaţie care apar în viaţa cotidiană. Pe acest fond apar stresul şi tot soiul de stări, care se agravează până la punctul în care generează boli.
Când vorbim de relaţii, mulţi dintre noi se duc cu gândul la comunicarea cu exteriorul, care poate însemna relaţionarea cu alte persoane, dar şi cu natura, însă există o comunicare şi cu interiorul nostru, aceasta fiind apreciată de specialişti ca fiind mult mai importantă decât prima.
”Chiar dacă comunicăm cu interiorul nostru, o facem prin intermediul unor şabloane şi programe venite din exterior. Asta pentru că multe persoane aşa au învăţat că e bine să facă. Cert este că, în linii mari, aşa cum comunici cu exteriorul, aşa o faci şi cu interiorul”, explică psihologul Stelian Chivu.
Dacă comunicarea cu familia, colegii de muncă şi anturajul este, de regulă, condiţionată de anumiţi factori, comunicarea cu interiorul fiecăruia dintre noi poate fi ajustată mult mai bine.
Dacă comunicarea cu interiorul nostru este armonioasă, asta însemnând corpul mental, emoţional şi fizic, atunci şi comunicarea cu exteriorul va reflecta acest lucru. Comunicarea cu corpul fizic se poate face relativ uşor pentru că fiecare dintre noi îşi cunoaşte organismul şi poate recunoaşte semnalele pe care acesta le transmite când ceva nu este în regulă.
”Problemele apar când ajungem la emoţii, pentru că, de cele mai multe ori, ele sunt împrumutate din exterior şi le acceptăm ca şi cum ar fi ale noastre, deşi ele ajung să ne influenţeze până la nivel fizic”, detaliază psihologul Stelian Chivu.
Un exemplu este când o persoană intră într-un grup de oameni panicaţi sau furioşi. De multe ori, se întâmplă ca persoana în cauză să preia starea de panică sau de furie, dacă nu se cunoaşte foarte bine.
Comunicăm cu mintea în funcţie de nivelul intelectual
Comunicarea cu propria minte este o provocare pentru fiecare dintre noi pentru că acest lucru se face în funcţie de nivelul intelectual pe care îl avem, dar şi pe baza programelor şi şabloanelor primite de la familie, şcoală, biserică şi societate.
Ajungem astfel să ne şablonăm propria viaţă şi tocmai de aceea este atât de important să ne cunoaştem interiorul, spun specialiştii. Sunt persoane care consideră că trebuie să sufere pentru a obţine ceva, iar altele sunt atât de obişnuite cu această stare, încât ajung să o confunde cu starea naturală a organismului. Este o programare mentală, care induce o stare de suferinţă, iar organismul va începe să se manifeste ca atare.
”Organismul vorbeşte mereu cu noi. Întrebarea care se pune este dacă noi îl ascultăm. De multe ori, ignorăm semnalele corpului care ne avertizează cu privire la posibile probleme de sănătate. Dacă le ignorăm, atunci vom constata pe pielea noastră care este costul acestei decizii”, precizează psihologul Stelian Chivu.
Studiile ştiinţifice au demonstrat că persoanele care fac ceea ce numeşte ” o retragere” într-o peşteră sau într-un alt loc izolat, capătă gradual o comunicare foarte bună cu propriul corp.
Cât contează să te accepţi aşa cum eşti
Prin urmare, autoanaliza este esenţială pentru cunoaşterea de sine. Un test simplu este starea pe care o ai când stai singur şi ce fel de simţi când eşti într-o mulţime sau într-un grup de prieteni. Dacă te încearcă un sentiment de nelinişte sau chiar de frică când eşti singur, asta dovedeşte o slabă comunicare cu interiorul tău, spun specialiştii.
Testează reacţiile şi modul cum acţionezi în diverse situaţii. Sunt persoane care se aprind instantaneu când li se spune ceva. Află ce este acel ”ceva” pentru tine şi vei începe să te cunoşti cu adevărat.
Stresul este unul dintre cei mai importanţi factori care blochează comunicarea cu interiorul, la care se adaugă agitaţia, autoînvinovăţirea, oboseala şi conflictul interior. Sunt persoane care se blochează între două alegeri şi în loc să opteze la un moment dat pentru una dintre ele, se consumă în interior până la punctul în care se îmbolnăvesc.
Ruşinea faţă de diverse aspecte ce ţin de noi, judecăţile de valoare şi comparaţiile cu alte persoane, şabloanele mentale, gen ”trebuie să fac aşa”, ”eu trebuie să fiu aşa”, se adaugă şi ele listei de elemente care ne împiedică şi chiar ne blochează în comunicarea cu propriul interior.
”Când te iubeşti şi te accepţi aşa cum eşti, reuşeşti să deschizi extrem de multe punţi de comunicare cu interiorul tău. Schimbarea atitudinii dintr-una pesimistă într-una optimistă determină o automodelare a persoanei, pe care oricine poate să o facă. Important este să şi vrei. Afirmaţiile pe care le facem, oricare ar fi ele, trebuie să fie pozitive, prezente şi personale”, conchide psihologul Stelian Chivu.