Ceea ce n-au reuşit să distrugă nemţii în urmă cu 100 de ani, cu înfricoşătorul Zeppelin, au reuşit firmele de restaurare din Galaţi

Palatul Administrativ din Galaţi, aşa cum arăta el în perioada interbelică. Foto: delcampe.net

Palatul Administrativ din Galaţi, una dintre cele mai frumoase clădiri din oraş, construită după planurile arhitectului Ion Mincu, a fost în 1916 ţinta unui atac cu Zeppelinul german. A rămas în picioare, dar a fost prădat de obiecte de valoare un secol mai târziu.

În urmă cu aproape 100 de ani Palatul Administrativ din Galaţi, una dintre cele mai frumoase clădiri din oraş, construită după planurile arhitectului Ion Mincu, a fost ţinta unui atac cu Zeppelinul german. Ziaristul George Munteanu povestea într-un articol scris la vremea respectivă cum toate cele trei obuze lansate în noaptea de 12 decembrie 1916 asupra clădirii care astăzi găzduieşte Prefectura au ratat „ţinta”. 

„Patru luni au fost chinuiţi gălăţenii de teama atacului Zeppelinului, dar în dimineaţa zilei de 13 decembrie 1916 populaţia Galaţiului se îndrepta grupuri, grupuri către strada Cuza Vodă. Se răspândise ca fulgerul vestea că'n adevăr în noaptea trecută Zeppelinul bombardase Galaţii. Se indica şi ora bombardamentului, între 11 jum. şi 12 noaptea. În strada Cuza Vodă, cea dintâi bombă. În strada Lascăr Catargiu, alte două”, povesteşte George Munteanu în lucrarea „Galaţii în timpul Marelui Războiu 1916-1918”.

Acelaşi ziarist scria că până la urmă au fost şi voci care au spus că ţintele erau altele: Gara şi Portul din Galaţi, dar craterele găsite arată clar că ţinta a fost Palatul Administrativ. 

O spune chiar un anume profesor Gheorghiade, din Tulcea, aflat temporar prin Galaţi în drumul său spre Iaşi.

„Aeroplanele şi dirijabilele militare în timpul răsboiului atacă cu bombele cazărmile, staţiile de căi ferate, vagoanele pe linii, hangare de aeroplane şi dirijabile şi edificii publice. Prin urmare, una dintre acestea a servit ca ţintă bombelor Zeppelinului. Interesant este să ştim care anume? La cum se observă locul unde a căzut şi exploadat bomba este un cerc măsurat cu privirea la vreo treizeci de metri. Am observat clădirile aflate în spaţiul acestui cerc pentru a constata dacă se află cele enumerate, dar n-am găsit decât Palatul Administrativ, mascat de alte clădiri. S-au aruncat trei bombe să-l distrugă, să ucidă oameni, să alarmeze autorităţile şi să îngrozească populaţia”, spune profesorul Gheorghiade.

Povestea palatului conceput de Ion Mincu

Palatul Administrativ, edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii judeţului Galaţi, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul şcolii naţionale a arhitecturii româneşti.

Acest edificiu este compus pe un plan simetric, cu un corp principal în lungul străzii Domnească, ce purta pe când a fost realizat numele de „Calea Domnească", artera principală a oraşului portuar. Două aripi secundare, mai scunde şi mult mai modest ornate, închid între ele o curte posterioară de factură strict utilitară. Palatul Administrativ din Galaţi are multă personalitate: contrariază dar reţine atenţia, este impunător dar nu este desăvârşit, sub această imperfecţiune a aparentelor ascunzându-se nobleţea spiritului inovator.

Decorul faţadei, în care golurile înalte ale etajului terminate cu arce de vârf de lance ca si coronamentul crenelat aduc o sugestie venetiană, poate nu întâmplătoare într-un oraş care, pe atunci era principalul port al României, se completează cu detalii create de arhitectul Ion Mincu în spiritul unor forme ale arhitecturii tradiţionale: butoni, discuri, acolade, ocnite si chiar ciocârlani ce ornează coama acoperişului.

Materialele de construcţie folosite la realizarea Palatului Administrativ sunt: piatra de Câmpulung, piatra de Rusciuc, de Triest si de Vratza, zidărie din moloane brute la subsol, cărămidă de Buzău si de Galaţi, olane smălţuite, grinzi de brad si de tufan, scândură de brad, console de molid, grinzi de fier dublu T, buloane de fier, faianţă, pardoseală de mozaic, duşumea si parchet de brad, scări de piatră si din lemn de stejar, tencuieli cu mortar de ipsos la plafoane si la scara de onoare. Învelitoarea, jgheaburile, burlanele, decoraţiile coamei acoperişului au fost executate din tablă de zinc.Din acelaşi material s-au realizat si colturile acoperişurilor înalte. Construcţia a fost dotată cu instalaţii de gaz, alimentare cu apă, canalizare si iluminare cu gaz (care au fost evident modernizate).

Pictura interioară a Palatului Administrativ a fost încredinţată pictorului Ioan Brânzescu.

Pe faţada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două statui realizate din marmură albă - „Industria" si "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale judeţului. Pe frontonul clădirii se găseşte un ceas de mari proporţii. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodoperă de renume mondial a compozitorului gălăţean losif Ivanovici (1845 -1902).

Clădirea Prefecturii a fost însă prădată în zilele noastre. Piesele, din bronz, ale ceasului mare din „turnul” clădirii au fost furate acum câţiva ani, în timpul lucrărilor de consolidare şi reabilitare a clădirii din 2004. Au dispărut atunci şi micile blazoane cu ancoră, tot din bronz, prinse în feroneria scărilor. Oglinzile veneţiene din holuri au dispărut fără urmă, dar nimeni nu a declanşat anchete pentru a găsi făptaşii. Tot în timpul lucrărilor de reabilitare clădirea a luat viaţa unui tânăr meşter, care murea, căzând de pe schele de la 13 metri înălţime!