Aventurile franţuzeşti ale lui Gabriel Prună, un absolvent de mecanică din Galaţi. Acesta şi-a început cariera de inginer la o centrală nuclearo-electrică
0Este inginer mecanic, a absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” în 2007, secţia Maşini şi Echipamente Termice, şi un an mai târziu a plecat din ţară, recrutat de o companie pentru a lucra la proiectarea unei centrale nuclearo-electrice.
Într-un oraş, şi chiar într-o ţară, în care ingineria mecanică este din ce în ce mai puţin căutată, iată că un tânăr dă lovitura şi demonstrează că lucrurile nu stau chiar aşa. Am stat de vorbă cu Gabriel şi l-am întrebat cum se poate adapta în Europa un absolvent de-al nostru şi cum l-au ajutat studiile din România.
„Am fost recrutat de o companie franceză, în primăvara lui 2008. Aveam ceva experienţă, dobândită la Icepronav, aşa că mi s-a propus postul de layout designer, în cadrul unui birou de studiu ce se ocupa cu proiectarea la nivel "basic design" a unei centrale nuclearo-electrice tip EPR, un proiect foarte interesant şi complex aflat acum în faza de execuţie în Finlanda (Olkiluoto 3)”, povesteşte tânărul.
După această misiune, a rămas în cadrul aceleiaşi companii, participând la alte trei proiecte de acelaşi tip, în decursul a cinci ani. Între timp, a schimbat locul de muncă şi, în prezent, este inginer mecanic la o altă companie multinaţională, ce are ca activitate atât tratarea apelor uzate cât şi proiectarea de instalaţii de extracţie şi tratare a produselor petroliere.
Interviurile prin care a trecut s-au bazat exclusiv pe întrebări ce necesitau răspunsuri tehnice din diverse discipline studiate în cadrul Facultăţii, iar după interviu, postul ocupat ulterior cerea de fiecare dată un nivel cel puţin mediu de cunoştinţe fie de rezistenţa materialelor pentru predimensionarea unui suport, spre exemplu, fie calculul de transfer termic la alegerea unei izolaţii corecte pentru o instalaţie de ventilaţie, etc.
„Dacă eşti interesat în Facultate, faci faţă oriunde! Iar la noi, în România se învaţă bine. Nu mai spun că mi-au folosit toate lecţiile de franceză şi engleză de acasă, documentele tehnice şi comunicarea aici făcându-se exclusiv într-una din limbile de circulaţie internaţională”, ne povesteşte Gabriel.
Culmea este că din discuţiile purtate cu colegii francezi, Gabriel a aflat că parcursul universitar al unui inginer în Franţa este aproximativ similar cu cel românesc ca structură şi durată. În Franţa au însă ceva în plus, ce la noi lipseşte şi ccare ar trebui implementat încă din învăţământul preuniversitar: practica într-una din întreprinderile care au activităţi similare profilului din şcoală. Studenţii francezi sunt, în fiecare an, detaşaţi la diverse societăţi, pentru a se familiariza cu mediul de lucru, fac experimente sau asistă la diverse procedee în uzina/compania respectivă, pentru a vedea dacă le place şi dacă ar lucra aici pe viitor.
Gabriel îi încurajează pe tinerii din Galaţi să urmeze o facultate tehnică, şi asta pentru că şantierele navale de la Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Mangalia vor avea mereu nevoie de absolvenţi ai facultăţilor tehnice pentru a-şi desfăşura activitatea.
„La acestea se adaugă şi combinatul siderurgic, dar şi firmele gălăţene de proiectare, care nu sunt tocmai puţine. Prin urmare cred că tinerii care au înclinaţii către ştiinţele exacte şi vor urma o facultate tehnică îşi vor găsi după absolvire un loc de muncă în Romania. Nu mai zic de oferta companiilor de peste hotare, care nu este de neglijat. Dacă ştii o limbă străină şi eşti hotărât nu ai cum să nu reuşeşti!”, a mai spus tânărul gălăţean.
Gabriel spune că s-ar întoarce oricând în ţară dacă lucrurile vor evolua aşa cum îşi doreşte. „Acum, îmi doresc să continui experienţa în Franţa. M-am ataşat mult de această ţară, acum sunt integrat în sistemul lor. Nu m-am gândit încă la opţiunea de a încerca o afacere aici, este prematur să încep ceva pe cont propriu, consider eu, dar poate pe viitor voi avea o idee buna şi voi găsi un moment propice de a o încerca”, a concluzionat iginerul gălăţean.