Şapte superstiţii bizare despre vie şi vin. De ce se îngroapă un ou în vie şi ce vesteşte paharul cu vin vărsat pe masă
0Ce legătură este între hornul casei şi producţia de struguri, în ce zile cred românii că este interzis a se lucra via şi ce procedeu ciudat este folosit pentru a salva recolta de asaltul insectelor.
Când vine vorba despre vie şi vin, românul este neîntrecut în a scorni tot felul de poveşti bizare şi superstiţii năstruşnice, căci viţa-de-vie şi rodul ei au fost, încă din antichitate, lung prilej de controverse, fiind considerate ba esenţa vitejiei, ba cauza pierzaniei.
Spre edificare, este suficient să ne amintim de legenda conform căreia marele rege Burebista a dat ordin să se ardă toate viile dacilor, pentru că aceştia preferau mai degrabă să se lupte cu butoaiele decât cu vrăjmaşii.
Una peste alta, credinţa creştină a aşezat vinul într-o poziţie privilegită faţă orice alt lichid (nici măcar esenţiala apă nu are o aşa trecere), căci băutura alcoolică obţinută din fermentarea strugurilor este considerată a fi simbolul sângelui Domnului, fiind folosită la Taina Sfântă a Împărtăşaniei.
Însă nu despre istoria viei sau vinului vom vorbi în articolul de faţă, ci despre bizara lume a superstiţiei, acolo unde lucrurile îmbracă, deseori, haine halucinante, misterioase, cu parfum de incredibil. Şi, pentru că topurile rămân mai mereu la modă, vă propunem şapte supertiţii bizare despre vie şi vin.
1. Să nu pui viţă verde pe foc
Potrivit etnologului Gheorghe F, Ciauşanu (autorul excelentei lucrări „Superstiţiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi noi”, apărută în 1914 sub oblăduirea Academiei Române) în zona Vâlcii este cu desăvârşire interzis a se pune pe foc viţă-de-vie verde, adică lăstari, frunze ori butuci de vie de-a-ntregul.
Vâlcenii credeau, acum o sută şi mai bine de ani, că un astfel de gest ar atrage după sine „blestemul lui Dumnezeu”, adică tot felul de nenorociri, care mai de care mai înspăimântătoare.
2. Via nouă se sădeşte din furat
Şi mai ciudată este superstiţia culeasă de folcloristul Artur Gorovei (consemnată în volumul „Credinţe şi superstiţii ale poporului român”, apărută în 1915 la editura Academiei Române) în satele din jumătatea de sud a Moldovei. În fapt, avem de-a face cu un îndemn direct la încălca una dintre poruncile creştine de căpătâi.
„Cel ce sădeşte viţă de struguri, să sădească din furat, căci aceea va fi roditoare şi cu câştig”, spun colportorii anonimi din Ţepu (Galaţi), Zorleni (Vaslui) sau Panciu (Vrancea), iar noi nu avem argumente a-i contrazice, căci totul pare un fel de selecţie naturală cu substrat genetic. Nu de alta, dar nimeni n-o fi aşa de stupid încât să fure pentru plantat un soi prost de viţă.
3. Foarfecele frecat cu usturoi alungă gângăniile
Tot prin Artur Gorovei, dar de data asta din zona Munteniei, ni se transmite o altă credinţă, uşor neverosimilă, cum că usturoiul ar putea să ferească via de omizi şi de ale insecte dăunătoare.
Să nu vă gândiţi însă că ţăranii munteni de acum un secol umpleau viile cu funii de usturoi, ca-ntr-un uriaş ritual antivampiresc. Nici vorbă! De fapt, ei credeau că „dacă se freacă cu usturoi foafecele de tăiat la vie, strugurii vor fi feriţi de gângănii”.
Pentru că usturoiul din februarie (când se taie de obicei viile), pare cam departe de omizile de iunie sau moliile de septembrie, am căutat şi un specialist, care să ne lămurească ce-o avea el, usturoiul, cu strugurii şi cu via. L-am găsit pe inginerul horticultor Petru Savin, care ne-a lămurit repede-repejor.
„Din păcate, este o superstiţie şi atât. Ar fi fost frumos să fie nevoie doar să ungi cu un pic de usturoi, de vreo 50 de bani, foarfecele de tăiat la vie, şi să scapi astfel de toate insectele dăunătoare. Economiile ar fi mari, căci în medie se dau 3-4 stropiri cu insecticide pe an, însă totul e doar o poveste. Cred că singura legătură dintre usturoi şi vie stă în binomul păstorelian tulburel-pastramă”, ne-a tăiat elanul inginerul Savin.
4. Via muncită duminica se usucă numaidecât
Un obicei cules de Gheorghe F. Ciauşanu din zona de est a Olteniei indică faptul că orice gospodar care munceşte via în zilele de duminică nu va avea parte de tulburel, căci viţele se vor usca numaidecât.
Interesant este că superstiţia are şi o variantă moldovenească (culeasă de Artur Gorovei), potrivit căreia vinerea este ziua fatidică (dar nu ca uscăciune, ci ca ploaie cu grindină), dar numai în caz că se sapă via în ziua a cincea a săptămânii.
5. De ce-i bine să îngropi un ou în vie
Toate ca toate, dar următoare superstiţie pare de-a dreptul un ritual voodoo: „Cine ia un ou în Vinerea Paştilor şi-l îngroapă în vie, nu-i va bate piatra via în acel an”. Vorbele au fost spuse, se pare, de gospodarii din Spătărei (Ialomiţa), iar obiceiul are caracter de unicat, căci nicăieri pe teritoriul românesc nu s-a mai găsit o aşa abordare a problemei.
Atâta doar că lucrurile-s puţin cam confuze, căci nici rapsodul, dar nici culegătorul de tradiţii, nu furnizează răspunsul la câteva întrebări esenţiale: de la ce pasăre să fie oul? Să fie fiert sau crud? Să fie vopsit sau nevopsit? Şi, uite-aşa, nădejdea de a scăpa strugurii de grindină rămâne tot la sistemul de rachete ori doar la bunul Dumnezeu.
6. O superstiţie cu parfum de inginerie
O superstiţie culeasă de Artur Gorovei în satul Cătane din Dolj a reuşit să intre în categoria „ciudat” de-abia după ce am trecut-o prin filtrul specialistului care ne-a fost alături de această dată, inginerul horticultor Petru Savin.
Sună aşa: „Să scuturi coşul de funingine şi să o duci în ziua de ajun (de Anul Nou) la vie, ca să se încarce via de struguri cum se încarcă hornul de funingine”. Iar specialistul, cu totul neaşteptat, este de acord cu asta.
„Acea funingine de pe horn conţine, oricât ar părea de ciudat, o serie de microelemente care pot să îmbunătăţească ceea ce numim chimia solului. Sunt de acord că rodul ar putea fi mai bogat, însă cu condiţia să nu se tranforme plantaţia înr-un deşert de cenuşă şi funingine”, este de părere inginerul Savin.
7. Dacă verşi paharul pe masă te-a lovit norocul
Chiar dacă gospodinele nu vor fi de acord cu această superstiţie (ştiţi ce greu ies petele de vin roşu?), în aproape întreg teritoriul românesc se crede că e mare semn de belşug şi de fericire dacă cineva varsă din greşeală paharul de vin de pe masă.
Vă mai recomandăm şi:
Cum se prepară celebrele „Oauă Ţărgăsiti“, micul dejun preferat de aromânii de la Dunărea de Jos
De ce cred ţăranii români că banalul curcubeu poate să le schimbe sexul
Se încarcă comentariile...
