Românul care a inventat maşina de curăţat cartofi. Utilajul a fost produs în serie în perioada interbelică

Românul care a inventat maşina de curăţat cartofi. Utilajul a fost produs în serie în perioada interbelică

Umberto Sorani (dreapta), considerat un inventator de geniu  FOTO: www.focsaniulvechi.ro

Umberto Sorani este un reprezentant de seamă al inovaţiilor româneşti. Invenţiile lui au folosit omenirii şi au permis cu mult mai repede atingerea unor performanţe notabile în numeroase domenii de activitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sorani s-a născut în anul 1886, dintr-un tată italian, fost profesor al Colegiului Unirea, ajuns pe acest meleaguri ca refugiat, mama sa fiind focşăneancă get-beget. În ciuda faptului că provenea dintr-o familie numeroasă cu 22 de fraţi, Umberto Sorani a avut de mic o inteligenţă sclipitoare, fiind atras de ştiinţa mecanismelor şi a dispozitivelor.

Acest lucru s-a întâmplat în perioada cât a lucrat ca ucenic la un atelier mecanic din Focşani, perfecţionându-şi ulterior tehnica în Italia, unde avea multe rude şi unde a locuit pentru o perioadă.

Prima sa inovaţie este legată de realizarea unui periscop pentru submarinele ruseşti.

"În mărturisirile sale, Sorani spune că inginerii care lucrau la Uzinele Galileo nu dădeau de capăt experienţelor pe care le făceau, pentru că tubul de metal în care era montat periscopul nu rezista la presiunea corespunzătoare imersiunii. Sorani, care nu avea studii superioare, a avut ideea de a turna tubul în poziţie verticală, folosind un aliaj de bronz, în care a adăugat nichel şi argint, conform unei reţete pe care o experimentase. Astfel, a eliminat posibilitatea apariţiei porilor şi a condiţiilor de aburire a prismelor optice în timpul imersiunii, care se acopereau cu vapori şi picături de apă”, spune istoricul focşănean Florin Dîrdală. Inovaţia i-a adus un premiu bănesc consistent pentru acea vreme.

Umberto Sorani Foto: www.focsaniulvechi.ro

După Primul Război Mondial, Sorani revine în România, unde continuă să obţină brevete pe bandă rulantă, atât în domeniul agricol, dacă ne referim la un nou tip de pulverizator utilizat în fertilizarea terenurilor, cât şi în domeniul medial. În 1922, a conceput şi o maşină de curăţat cartofi, care s-a fabricat în serie în ţara noastră. Din păcate, informaţiile de arhive despre această invenţie care a venit în mod clar în ajutorul cantinelor şi localurilor, vorbind aici de o maşinărie industrială, sunt foarte puţine.

O altă zonă în care şi-a manifestat interesul a fost aceea a limitărilor de sarcină pentru macarale. Astfel, în cazul în care sarcinile transportate de aceste utilaje ar depăşi limitele pentru care ele au fost construite, se întrerupe automat circuitul electric al motorului de acţionare al macaralei, evitându-se producerea unor catastrofe.

Invenţiile sale din ultima parte a vieţii au fost fabricarea unui nou procedeu de realizare a buteliilor de aragaz precum şi o instalaţie pentru producţia şi încărcarea automată a fiolelor destinate medicamentelor. Această instalaţie  a permis o încărcare de şapte ori mai eficientă decât posibilităţile timpului.

A pregătit specialişti pentru industria Focşaniului

Experienţa dobândită în activitatea sa şi-a pus-o şi în slujba semenilor, înfiinţând la Focşani, în perioada interbelică, prima şcoală de ucenici. Practic, avea să preia sistemul de la Institutul Galileo din Florenţa, acolo unde studiase în adolescenţă. Sorani a predat la această şcoală „Tehnologia materialelor şi maşini unelte“, de pe urma sa ieşind absolvenţi foarte bine pregătiţi, ceea ce a prins bine oraşului aflat atunci la început de dezvoltare industrială.

Umberto Sorani la şcoala pe care a deschis-o în Focşani (ultimul de jos-dreapta) FOTO: www.focsaniulvechi.ro

„O altă iniţiativă demnă de laudă a acestui bun focşănean a fost înfiinţarea împreună cu câţiva prieteni a Asociaţiei Culturale şi Sportive Unirea, al cărei preşedinte a fost ales. În cadrul acestei asociaţii şi cu sprijinul Oficiului Naţional de Educaţie Fizică el pune bazele si organizează pentru întâia oară a unui stadion aşa cum văzuse în Italia şi cum citea în fel de fel de reviste străine, pentru ca tinerii să aibă un teren de jocuri şi sporturi. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1924, iar prima amplasare a acestui stadion a fost lângă actuala Şcoală Ştefan cel Mare, cunoscută şi sub numele de Şcoala 9”, ne-a mai spus  istoricul Florin Dîrdală.

citeste totul despre: