Marele incendiu care a mistuit localitatea cu cel mai "ozonat" aer din Europa. Cum a fost distrusă acum 73 de ani staţiunea Soveja

Localitatea Soveja a ars aproape din temelii în urmă cu 73 de ani, în incendiu pierind foarte mulţi oameni, iar cei care au supravieţuit au rămas fără un acoperiş deasupra capului.

În urmă cu 73 de ani, comuna Soveja, cunoscută ca fiind localitatea cu cel mai ozonat aer din Europa, a fost devastată de un incendiu care a făcut totul scrum, în doar câteva ore, cu un bilanţ greu de închipuit.

Au murit 17 persoane şi au fost mistuite de foc nu mai puţin de 370 de case, inclusiv primărie, şcoală, postul de jandarmi şi alte construcţii. Tot dezastrul a pornit de la un gest prostesc al unui soldat german care a încercat să aprindă un foc în sobă, folosind un butoi cu benzină de 50 de litri. 

Emanaţia provenită din carburant a luat foc instantaneu şi a provocat o mică explozie care a antrenat toate obiectele din jur, inclusiv recipientul plin cu combustibil, pe care l-a răsturnat, iar lichidul a luat foc imediat.

Potrivit istoricului Ramona Miron, care a documentat în lucrarea Cronica Vrancei acest eveniment tragic, postul de Jandarmi Putna informa astfel Prefectura despre cele întâmplate:

"În seara zilei de 2 spre 3 martie 1943, la orele 23.30, din cauza neglijenţei de la bucătăria Postului de Telegrafie fără fir German, ce era instalat în localul femeii Maria N. Spânu, vecin cu Postul de Jandarmi Putna, s-a ivit un incendiu. Alimentate şi de un vânt puternic, clădirea a fost cuprinsă în flăcări şi apoi, în mod uimitor, focul s-a întins peste localul Postului de Jandarmi, precum şi peste toate locuinţele situate în satul Dragosloveni şi cătunul Golăşei, mistuind până la temelie numeroase locuinţe. Jandarmii s-au preocupat, în primă fază, de scoaterea victimelor dintre ruine şi salvarea armamentului din dotare”, scria în comunicatul Jandarmeriei.

FOTO: Arhivele Naţionale Vrancea

S-a estimat, la anchetă, că incendiul putea fi  controlat în această fază, dar cei implicaţi, probabil  în stare de ebrietate, au avut alte preocupări, printre care să  salveze lucrurile din sediu  şi cele personale. Lipsa  de reacţie a acestora a determinat o adevărată catastrofă.

În monografia comunei Soveja, scrisă de profesorii Florica şi Iulian Albu, este descrisă cu lux de amănunte tragedia.

"Nu se vedea nici cerul, nici pământul, decât focul iadului"

"Vântul puternic smulgea plase de şindrilă aprinse şi acestea zburau pe sus şi cădeau pe alte case, aşa că satul arzând părea o flacără fără margini. Nu se vedea nici cerul, nici pământul, decât focul iadului. De fapt ce se întâmpla  atunci erau numai ţipete şi răcnete, se căutau, se strigau unii pe alţii, zbierau vacile, nechezau caii, urlau câinii când îi cuprindeau flăcările şi ardeau de vii, vântul puternic spulberând orice nădejde de a mai trăi. La apariţia zorilor, s-au ivit razele de speranţă în supravietuire. Satul întreg era un cimitir, acest aspect îl dădeau sobele rămase în picioare, ca nişte cruci - pietre funerare pe mormintele aşezării întregi. Arseseră şi pomi şi grajduri, de nu se mai puteau identifica nici uliţele, nicidecum proprietatea fiecăruia. Apa Dragomirna abia se scurgea şi ea, ca lacrimile localnicilor care mai puteau să o vadă. Oamenii din satul Rucăreni şi cei de la Odăi îi căutau pe cei sinistraţi, unii scăpaţi de foc aproape goi, aşa cum fugiseră din aşternut, şi atunci. parcă se producea o adevărată sudură omenească”, este consemnat în  istoricul comunei.

FOTO: Arhivele Naţionale Vrancea

Cum precizam la început, bilaţul uman al incendiului a fost de 17 morţi, din care nouă femei, trei fetiţe, patru băieşi şi un bărbat.  Au fost 40 răniţi, dintre care 30 în stare foarte gravă. Exemplificăm prin tragedia familiei lui Ion Samoilă, a cărui nevastă, Maria, împreună cu cei patru copii n-au avut timp să iasă din casă, flăcările înghiţindu-le trupurile firave. În momentul producerii nenorocirii Ion Samoilă era plecat pe front.

Au fost distruse  aproape 400 de locuinţe, şcoala, primăria, postul de jandarmi, staţiunea. Au mai ars 70 de vaci, 150 de oi, 25 de porci, circa 5000 de păsări,150 de căruţe şi aproape toate uneltele agricole. Pagubele cauzate  au fost estimate, de autorităţi,  la suma de 400.000.000 lei, acest lucru şi datorită faptului că toate gospodăriile erau bogate, iar  în case au rămas foarte multi bani care au ars. Circa 2000 de oameni au rămas sinistraţi şi au fost cazaţi prin sate vecine, iar o parte din ei au coborât la Mărăşeşti, unde au fost împroprietăriţi cu pământ şi şi-au ridicat locuinţe.

Ce a însemnat reconstrucţia localităţii

“Conform calculelor elaborate de Serviciul Tehnic al Judeţului Putna, pentru reconstrucţia comunei Soveja era nevoie de 40.000 m.c. de lemnărie, de 50.000 kg fier, 50.000 kg cuie de diferite dimensiuni 500.000 kg ciment Portland şi 40.000 kg  tablă  galvanizată. O altă recomandare a Serviciului Tehnic, unanim acceptată de populaţia Sovejei, a fost introducerea acoperişurilor greu inflamabile, din tablă neagră, tablă galvanizată, ţiglă roşie sau ţiglă de ciment. Autorităţile optau pentru ţigla de ciment, deoarece aceasta se fabrica în zonă, faţă de celelalte tipuri de ţiglă care se fabricau în diferite colţuri ale ţării, fapt ce făcea transportul acestora mai dificil şi mai costisitor”, spune istoricul Florin Dîrdală.

FOTO: Arhivele Naţionale Vrancea

În ceea ce priveşte refacerea clădirilor, scopul urmărit, în concondanţă cu dorinţa locuitorilor, a fost de a se mentine tipul caselor din regiune.

Trebuie spus că foarte multă lume s-a mobilizat pentru refecarea satului Soveja, toate comunele rurale contribuind cu sume importante din bugetele lor pentru reconstructia localităţii.

Guvernul a intervenit cu ajutoare, iar Guvernământul Transnistriei prin guvernator Alexianu, fiu al judeţului, a dăruit 20 vagoane cu porumb şi 5 milioane lei pentru refacerea locuinţelor în stil vrâncean.

La mai bine de o lună de la eveniment, localitatea Soveja a fost vizitată de şeful statului de atunci, Mareşalul Ion Antonescu.

FOTO: Arhivele Naţionale Vrancea

“A luat următoarele măsuri: satul Dragosloveni, incendiat, să se refacă în condiţiuni cât mai bune, prezentând un aspect cât mai estetic. Să se lărgească strada, să se facă trotuare. Casele să se facă după un anumit model, cu faţa la drum. Să se construiască dispensare, baie, centru administrativ, cămin cultural şi piaţă, aprobând planul prezentat in această privintă. Să se refacă şoseaua Focşani - Soveja pentru care avem în buget 14. 000. 000 lei. Să ia fiinţă un atelier de tâmplărie, să se fabrică de var, tiglă şi cărămidă in localitate. Să se termine construcţia Mânăstirii Soveja, care a fost avariată de cutremur, stranele urmând a se sculpta. Să se întrebuinţeze echipe de evrei pentru lucrările necesare”, a dispus mareşalul.