Logica admiterii la Facultatea de Geografie!

“Adunând un strop de fericire şi lăsând necazurile să se verse în Tişiţa Mare” – Foto: Alexandra Tătaru în Cheile Tişiţei

Modul în care mi-a indicat un simplu măslin, pe o potecă ce ducea către Olimp, un ghid turistic din Grecia, de origine română îmi revine în minte ori de câte ori se pune problema promovării turismului de orice fel.

A spus atât de frumos „acesta este un măslin!”, încât un simplu măslin, izolat şi prins între alte specii vegetale mediterareene, într-o dimineaţă fierbinte de vară, m-a determinat să urc poteca spre legendara „cada lui Zeus”, chiar dacă, subiectiv vorbind, peisajul mi se părea destul de dezamăgitor.

Care a fost logica studenţilor atunci când au ales Facultatea de Geografie?

... se întreabă o jurnalistă, uimită de faptul că la recentul clasament al admiterilor universitare, geografia se plasa pe locul 3, după jurnalism şi limbi străine.

Dacă în viaţă ai nevoie de o limbă străină să te descurci sau să te exprimi coerent în limba română, care ar fi logica concurenţei de 8,66 pe un loc la geografie? O fi uşurinţa cu care se poate învăţa pentru admitere?

Aş încerca un răspuns, chiar dacă nu am ad-hoc un eşantion de respondenţi la un sondaj oficial.

Concurenţă pe un loc la Facultatea de Geografie a fost dintotdeauna! Chiar eu, atunci când m-am înscris aveam să constat că mai erau câteva zile până la închiderea perioadei şi deja erau vreo 800 de candidaţi pentru 125 de locuri. Pe holuri, un viitor bun coleg, se uita dezamăgit la liste, fiind la a doua încercare şi nu mai avea curaj să urce la secretariat cu dosarul. Atunci m-am trezit zicându-i: „Fir-ar el să fie de loc, chiar nu vom fi mai buni decât alţii 7? Să mergem!”. Şi am purces!  Şi ne-am promis, dacă vom fi admişi, că în fiecare an ne vom însemna mapele de studiu la fiecare început de an universitar cu câteva cuvinte de încurajare. Şi aşa am făcut! Şi au tot trecut ani de atunci!

Era perioada când orice virgulă în minus sau orice cuvânt greşit la fiecare dintre cele trei examene de admitere te putea elimina! Era perioada când, cel puţin în primul an de studiu, atunci când intra profesorul în sală şi îţi povestea încă de la uşă despre stratele de badenian şi tortonian din Dobrogea te simţeai mic, neînsemnat şi prost şi te întrebai ce mama naibii cauţi acolo!

Dar pe măsură ce înaintai în studiu şi te bucurai de nota 5 sau plângeai de faptul că dacă nu ai trecut la topografie te putea păştea repetarea anului, învăţai să concepi propriile poveşti despre fiecare component al Terrei. Pas cu pas! Cu răbdare! Te supărai când luai note mici, dar te bucurai când izbândeai să plasezi noţiunile corect în context!

Da! Această facultate te învaţă să spui povestea adevărată a fiecărei pietricele, a fiecărui versant, fiecărui curs de apă şi a malurilor sale,  a fiecărei plante, a fiecărei poteci etc şi scurt metraje pe toate dimensiunile posibile: din subsol şi până în înaltul cerului. Pentru că nu poţi fi geograf dacă nu ştii trecutul, prezentul şi viitorul acelui element pe care îl ai în observaţie!

Chiar şi cealaltă parte a domeniului, cea umană, economică şi socială, te determină să faci conexiuni, să stabileşti relaţii şi să cauţi soluţii!

Nu ştiu dacă asta ar fi logica actualilor sau viitorilor studenţi, dar în trecut pasiunea pentru acest domeniu era clar un motiv. Până la urmă, chiar de sunt sau nu sunt perspective pe piaţa muncii, orice meserie este uşoară dacă este făcută cu pasiune şi nu din obligaţie.

Am întrebat câţiva dintre ei, iar motivul principal ar fi acela că ar vrea să fie lucrători în turism. Chiar dacă mai sunt facultăţi specifice pentru domeniul turismului, geografia li se pare o facultate mai accesibilă, poate pentru că se pune accent mai puţin pe matematică şi mai mult pe cunoaşterea potenţialului. Poate că aşa o fi, mai ales de când s-a mai redus ciclul universitar, dar şi cunoaşterea strategiilor de marketing sunt foarte importante, la care aş adăuga deschiderea agenţilor de turism către promovare.

Dacă ne-am referi la România în special, se vede cu ochiul liber că imensul potenţial este insuficient exploatat şi promovat. Acolo unde ar putea fi, se uită din neştiinţă sau indiferenţă să se spună povestea locului, povestea oamenilor, se uită a se prezenta alternativele de petrecere a timpului liber.

Turist nu este acela care îşi cumpără un pachet „all inclusive” stând pe loc, eventual chiar în acelaşi loc ani la rând, iar agent de turism nu este acela care vinde un pachet în schimbul unor bani şi atât.

Turistul este cel care explorează, iar agentul este acela care ştie să expună „povestea”, făcându-l pe turist să creadă că un simplu măslin este aducător de pace, iar râul în dreptul unei cascade varsă necazurile tuturor aducând imensa fericire a zilelor libere permise!