FOTO VIDEO Jurnal de vacanţă. Drumeţie pe Cheile Tişiţei, în „canionul“ Vrancei
0
Turiştii care vor la sfârşit de săptămână sau în vacanţă să evadeze din agitaţia oraşului au posibilitatea de a petrece clipe de vis, într-un decor extraordinar. Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă propune o călătorie în Rezervaţia naturală Cheile Tişiţei.
Traseul începe din staţiunea turistică Lepşa, de pe şoseaua principală a DN2D Focşani-Tulnici.
Aproape de Cascada Putnei dai de podul care face trecerea peste râu şi ajungi direct în Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, o arie protejată ce se întinde pe 8 kilometri, la 850 de metri altitudine.
Intrarea costă doar 4 lei, iar pentru copiii de până la 10 ani se achită jumătate din preţ.
După ce intri pe poartă uiţi de toate grijile: apele Tişiţei au modelat pietrele pe care le-au întâlnit în cale, iar malurile înalte sunt pline de copaci şi plante protejate de lege.
„Veţi descoperi o mulţime de minunăţii ale naturii. Important este să ştii să le priveşti, să le vezi “povestea” şi să nu treci mai departe până nu le înţelegi. Nu trebuie doar să punctezi un obiectiv, ci să laşi să se imprime amintirile sale, să iubeşti totul aşa cum este! Cheile sunt văi spectaculoase şi pe oricare aţi merge, vă oferă spectacolul eroziunii în calcare şi mix sedimentar. Unele sunt mai abrupte, altele mai domoale pe porţiuni, dar cu siguranţă există mereu câte un “cotlon” misterios sau neumblat. Am revăzut Cheile Tişiţei pe traseul “carnivorelor mari” într-o drumeţie cu tinerii voluntari ai DJT Vrancea, participanţi la o Şcoală de Vară care tocmai s-a încheiat”, ne spune Alexandra Tătaru, profesor de geografie din Focşani.
Poţi admira în voie floarea de colţ, considerată regina florilor, teiul sălbatic, brusturele negru, diverse specii de brazi, pini sau ferigi. Păstrăvul se zbenguie în voie în apele Tişiţei, capra neagră se fereşte, timidă, de turişti, pasărea-fluture zboară în voie din brad în brad, iar râsul, jderul, ursul brun şi lupul sălăşluiesc în zonele neumblate.
"Capra neagră se mai arată, dar o zbugheşte la fugă. Animalele sălbatice nu ies când trec turişti pe aici, fiindcă ele simt când e vânzoleală".
Asta ne spune Ionel Saragea, unul dintre ghizii turistici cu atestat din zonă.
Printre frumuseţile rezervaţiei se află şi stâncile denumite popular de localnici în trecut - Căciulata de Vrancea şi Cuşma Tişiţei. Oamenii locului spun că, în trecut, Cheile Tişiţei erau traseul pe care austriecii cărau material lemnos. Dovadă stau tunelurile de la capătul rezervaţiei.
„O femeie din Austria a aflat că zona are potenţial de exploataţie forestieră. Chiar înainte de anii 1900 a trimis austriecii aici să studieze terenul şi apoi au construit drumuri forestiere, chiar şi o cale ferată la un moment dat, din câte am înţeles. Datorită frumuseţilor din rezervaţie, Cheile Tişiţei sunt considerate diadema de aur a Vrancei", povesteşte ghidul Ionel Saragea. Puţin mai sus se află izvoarele de apă sulfuroasă, sănătate curată.
Cheile Tişiţei oferă un spectacol de neuitat - stânci colţuroase, arbori înalţi şi o privelişte parcă scoasă din tablouri. Cu toate astea, turiştii trebuie să fie precauţi în drumul său spre locul unde se afla formaţiunile deoarece terenul devine pe alocuri din ce în ce mai accidentat. Văile sunt înguste, cu o mare energie de relief, având pe alocuri aspect de canion.
Cazare în zonă
Cazare vei găsi uşor, la pensiuni de patru şi trei margarete, cu saună, jacuzzi, biliard, bowling, mic dejun inclus, la preţuri de 80 de lei pe noapte pentru camera dublă, 100-120 lei pentru camera cu trei locuri şi 150 de lei pentru un apartament.
Iar dacă vrei o căsuţă de vacanţă, cu baie şi televizor, pentru 100 de lei pe noapte pot sta două persoane. În casele, însă, e cel mai ieftin. 60 de lei o cameră, iar mâncarea e sigur ca la mama acasă. Plăcintele poale în brâu, caşul afumat sau păstrăvul învelit în cetină de brad n-or să-ţi lipsească de pe masă!
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Mai puteţi citi:
Jurnal de vacanţă. Călători prin Munţii Vrancei, spre „Poarta Vânturilor“
Traseul Pasul Muşat - Vârful Baba - Vârful Lăcăuţi - Pasul Deluşor este un traseu lung, dar merită orice efort pentru a-l parcurge cu pasul. Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă propune o excursie până la staţia meteo de pe Vârful Lăcăuţi.
FOTO Traseu de vacanţă pe două roţi. 12 ore pe bicicletă prin munţi, spre cota 1777 – Lăcăuţi
Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ propune cicliştilor experimentaţi o excursie până la staţia meteo de pe Vârful Lăcăuţi.
Se încarcă comentariile...
