FOTO Povestea a două edificii centenare emblematice, construite în timp record şi în ani grei pentru ţară. Unul din imobile este în reparaţii de 28 de ani

Fosta Prefectură Putna şi Teatrul Municipal  FOTO: Colecţia Petru Mincu

Fostul Palat Administrativ al judeţului a fost construit în doi ani, între 1913 şi 1915, în vreme ce Teatrul Municipal a fost ridicată între 1909 şi 1913.

Clădirea fostei Prefecturi Vrancea şi cea a Teatrului Municipar Mr. Gh. Pastia  sunt două din bijuteriile arhitecturale ale Focşaniului, care au dăinuit, iar peste ele au trecut două războaie mondiale.

Ambele au peste 100 de ani, iar efortul construirii lor a fost  unul uriaş, în condiţiile în care ţara şi oraşul Focşani erau  în pregătiri pentru Primul Război Mondial.

Fostul Palat Administrativ al Judeţului, sau Prefectura Putna cum este mai bine cunoscut, este poate cea mai frumoasă construcţie din Focşani. Ea a fost ridicată  pe terenul unde a existat cândva Hotelul Caramălău, unde proprietar era Manuc Caramălău.

În fostul hotel au fost instalate în 1877 Prefectura de judeţ şi Tribunalul districtului Putna şi tot acolo au funcţionat Corpul Portăreilor şi Serviciul Sanitar.  Hotelul era construit în formă de U, astfel că în spate se mai întindeau pe lateral două corpuri de clădire.

În 1912, Comitetul Judeţean a decis să demoleze clădirea, pentru a ridica Palatul Administrativ, a cărui construcţie a început în 1913 după planurile arhitectului Daniel Renard, lucrarea fiind însă atribuită arhitectului S. Vasilescu.

Nici măcar războiul nu a împiedicat ridicarea construcţiei

Chiar dacă la început lucrările au mers destul de anevoios,  fiind afectate de Războiul Balcanic din 1913, construcţia a fost însă recepţionată pe 26 octombrie 1915. Vorbim despre o perioadă grea pentru ţară, incomparabilă cu situaţia de astăzi şi totuşi autorităţile de la acea vreme au reuşit să ofere oraşului un edificiu cu totul remarcabil, în comparaţie cu cele de astăzi care se chinuiesc de 28 de ani să repare clădirea veche de peste un secol.

„De departe cea mai reuşită clădire, din punct de vedere arhitectural,Palatul Administrativ,  din strada Republicii  reprezintă acel loc  care uneşte,  peste timp,  oraşul vechi de cel nou.  Fără a cădea în nostalgia trecutului, remarcăm că acest monument  are un farmec deosebit, fiind o mărturie evidentă  a seriozităţii vremurilor de demult”, povesteşte istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.
Clădirea este amplasată pe trei paliere, respectiv demisol, parter şi etaj, cele peste 80 de încăperi, printre care şi două mari săli de şedinţe.

După cel de-al Doilea Război Mondial a avut de suferit de pe urma unui incendiu, fapt care a condus la sc La Palat au venit Nicolae Iorga şi Nicolae Titulescu.

După anul 1950  aici s-a instalat Sfatul popular al raionului Focşani, iar din anul 1968, când s-au reînfiinţat judeţele,  în acest loc şi-au desfăşurat activitatea unele compartimente ale  Consiliilor  Populare Locale: Judeţean si Municipal. În ceea ce priveşte arhitectura acestei clădiri, este vorba despre stilul tradiţional românesc specific clădirilor ridicate în secolul XX.

Poate cel mai atrăgător şi mai interesant element de construcţie este desenul de pe ţigla acoperişului, realizat după un model de la mănăstirile din Suceava.

Teatrul, o istorie de 105 ani

Cea de a doua clădire cu care focşănenii se mândresc este Teatrul Municipal Mr. Gh. Pastia, ctitorie a marelui filantrop. În anul 1908, mr. Pastia face un gest nemaiîntâlnit de mărinimie, donând municipiului Focşani banii necesari pentru construirea unui local pentru teatru în Focşani.

Bravul militar a donat 570.000 de lei, o sumă imensă pentru acele vremuri,  pentru executarea lucrărilor de construcţie şi de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispoziţie gratuit de municipalitatea oraşului Focşani. Condiţia principală cu care maiorul Pastia a realizat donaţia a fost ca teatrul să poarte veşnic inscripţia Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”.

O comisie condusă de arhitectul Ion Mincu, actorul Constantin Nottara şi Gheorghe Băicoianu a judecat cele patru proiecte ce participau la concurs, alegând lucrarea arhitecţilor Constantin Ciogolea şi Simion Vasilescu.
Nobilul gest făcut de maiorul Gheorghe Pastia nu avea cum să nu-şi găsească ecou în presa timpului. Într-un articol publicat în ziarul “Viitorul”, din 21 aprilie 1908, intitulat „Un teatru la Focşani”, se spunea: „În sfârşit! Dorinţa focşănenilor se va realiza: în curând va începe construirea teatrului, mulţumită donaţiunei maiorului Pastia”.

Lucrările pentru construcţia clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11 septembrie, iar inaugurarea imobilului s-a făcut după doar patru ani, pe 22 noiembrie 1913 cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea Companiei Dramatice a Teatrului Naţional din Iaşi, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu.

Teatrul din Focşani era o adevărată operă arhitectonică, rivalizând doar cu teatrele din Iaşi, Bucureşti, Cluj şi Cernăuţi. Acest lucru a făcut ca în perioada interbelică oraşul să găzduiască cele mai importante trupe de teatru din ţară.

De altfel, maiorul Pastia a decis în 1927 să finanţeze şi lucrările de construcţie şi amenajare interioară a Ateneu Popular, o altă instituţie emblematică de cultură.

Cutremurul din 1977 a zdruncinat serios construcţia Teatrului din Focşani, el fiind redeschis publicului în anul 2004, după mai bine de două decenii de consolidare.