Legumele din „patria prazului“, la mâna samsarilor: se vând bine, dar la preţuri de nimic. Agricultor: „Muncim practic degeaba“

Localnicii din comuna doljeană Teasc, faimoasă pentru legumele delicioase care se produc aici, susţin că au ajuns să îşi vândă marfa la preţuri mult prea mici. Chiar dacă au vândut aproape toată recolta de primăvară, nu sunt mulţumiţi de venituri.

Comuna Teasc este cunoscută în sudul ţării pentru legumele delicioase pe care localnicii de aici le cultivă. Dacă în ultimii ani au fost şi cazuri în care sătenii au rămas însă cu legumele nevândute, anul acesta situaţia s-a schimbat: agricultorii au vândut aproape tot, dar la preţuri de nimic.   

Fănel Mitroi (43 de ani), un agricultor din comuna doljeană Teasc, se numără printre cei aflaţi în această situaţie. Bărbatul a povestit că anul acesta a reuşit să vândă 90% din producţia de ceapă şi usturoi, însă pe degeaba. „Ceapa şi usturoiul au ieşit anul acesta din luna decembrie. Iarna a fost una blândă, iar producţia, destul de bună. Am avut şase solarii pline cu ceapă şi două cu usturoi, dar am vândut aproape tot cu 10 bani firul. Am reuşit să scot investiţia, dar nimic mai mult. Aceasta situaţia în toată ţara, iar micii agicultori sunt puşi la zid de multe ori. Dacă am avea o piaţă de desfacere, situaţia s-a schimbat la 180 de grade. Noi vindem marfa la samsari, iar în piaţă dacă o să mergeţi o să vedeţi că preţul unei legături de ceapă şi usturoi este de două ori mai mare. Este adevărat că am vândut toată marfa odată şi nu cu ţârâita. Noi din păcate nu mai avem loc pe piaţă, aşa că vindem totul din bătătură“, a explicat localnicul.
 

Legumicultorii din Teasc şi-a vândut marfa pe bani puţini anul acesta 

„Statul nu ne ajută“

Ţăranii comentează şi apariţia în pieţele din România a multor produse aduse din străinătate, în condiţiile în care există şi varianta lor autohtonă. „Noi avem legume 100% româneşti, iar statul nu ne ajută cu absolut nimic. În toate marile magazine se vând produse aduse din Olanda, Turcia sau Grecia. Anul acesta, toată producţia de ceapă şi usturoi am dat-o aproape gratis. Dacă nu făceam acest lucru, eram nevoit să o arunc, iar astfel nici investiţia nu o recuperam. La noi sunt băieţii deştepţi care nu dau cu sapa, dar au tarabă în piaţă. Suntem nevoiţi să ne lăsăm la mâna intermediarilor. Toată lumea vrea să cumpere de la noi pentru că suntem renumiţi,  iar legumele noastre se numără printre cele mai bună din ţară“, a declarat şi Constatin Boboşca, un alt localnic.
 

Ţăranii din Teasc susţin că nu au loc să îşi vândă marfa în piaţă de samasari  

Localnicii din Teasc mai spun că, odată ce legumele lor trec prin mai multe mâini, este normal ca şi preţul să se tripleze: intermediarul ajunge la o altă piaţă en-gross, iar de acolo marfa este preluată de un alt intermediar. „Mare lucru anul acesta nu am făcut din producţia de usturoi şi ceapă. Recoltă a fost, dar nu prea am avut mare noroc cu vânzarea. Au fost zile în care am vândut firul şi cu 10 bani. Nu am tras linie să văd dacă sunt pe minus sau nu, dar nici nu mă aştept la mare lucru. Ceapa şi usturoiul au ieşit din luna decembrie şi am avut până acum două săptămâni ce să vindem. Dacă stau bine să mă gândesc, anul acesta preţul a fost de două ori mai mic faţă de 2015. Noi avem produse bune şi la mare căutare. Toată lumea ştie că nu folosim decât îngrăşământ natural şi nimic altceva. Prazul nostru are un gust aromat şi bun, iar cei din Olanda este la gust la fel ca guma de mestecat“, a precizat Marian Stancu, locuitor din comuna Teasc.

Speranţa stă în roşie

Agricultorii spun că în prezent au început să facă loc în solaria pentru răsadurile de roşii, cu care speră să facă profit, mai ales că se mândresc cu tomate de soi, zemoase şi extreme de dulci. „Cu ceapa şi usturoiul nu am ieşit pe profit absolut deloc, deşi producţie a fost din plin la toată lumea. Ne-am săturat decâte ori ne-am cerut drepturile şi nimeni nu ne-a auzit. Intermediarii vor să pună mâna pe legumele noastre dacă s-ar putea degeaba. Au fost în stare să ne ceară şi două fire de ceapă la 10 bani. Haideţi să fim serioşi. Nimeni nu munceşte cot la cot cu noi să vadă cât de greu este. Au fost ani în care grindina ne-a distrus tot şi nici măcar investiţia nu am reuşit să o scoatem“, a mai declarat un localnic.

Renunţă la afaceri

80% din populaţia din Teasca se ocupă cu solarii. Oamenii au explicat că terenul este sărac în zonă şi nu se poate pune porumb sau grâu, dar au vorbit şi despre sfârşitul agriculturii în localitate. „200 de familii au renunţat la solarii pentru că afacerea nu mai este una profitabilă. Până în 2000, lucrurile au mers destul de bine, însă după aceea a crescut numărul samsarilor, iar noi, ţăranii, am ajuns la mâna lor. Muncim practic pe degeaba. 10 bani un fir de ceapă sau de usturoi este echivalentul cu nimic. Lucrurile vor merge din ce în ce mai rău, iar noi vom avea de suferit. Încet, încet, vor dispărea produsele româneşti, iar locul lor va fi luat de cele de import. Deja am pierdut teren în faţa străinilor“, a mai povestit un localnic.