VIDEO A plecat din România acum 73 ani şi are pe perete harta Dobrogei. Kemal Karpat, la 92 ani: „Am păstrat limba română oriunde m-am dus“
0
Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, originar din Dobrogea, a fost aniversat la 15 februarie de o seamă de personalităţi din România şi Turcia, la împlinirea venerabilei vârste de 92 ani. Profesorul, consultant la Casa Albă, a transmis trei mesaje video, în română, turcă şi tătară, în care vorbeşte despre locul Dobrogei în viaţa sa.
Născut la 15 februarie 1923, în Armutlia (actuala Turda), un sat din nordul Dobrogei, profesorul de etnie tătară a fost serbat de membri ai comunităţii musulmane din România, dar şi de diplomaţi, parlamentari şi investitori din Turcia. Manifestarea a fost organizată de Uniunea Democrată a Turco-Tătarilor Musulmani din România, filiala Bucureşti.
Profesorul nonagenar, care trăieşte în Statele Unite ale Americii, a fost prezent la eveniment prin intermediul a trei mesaje video. Acestea au fost transmise asistenţei în limbile turcă, tătară şi română. La fiecare video, venerabilul Karpat în vârstă de 92 ani a purtat pe cap un acoperământ specific naţiei căreia i s-a adresat: la turci şi-a păstrat şapca fără cozoroc, la tătari şi-a pus o tachie (un „potcap“ tradiţional), iar la români - o căciulă de astrahan.
„Am plecat din România acum 73 ani, dar m-am străduit să păstrez limba cu care am crescut, limba în care am citit sute şi sute de romane, limba în care m-am iniţiat în lumea cercetărilor şi în cunoştinţa lumii întregi. Am încercat să o păstrez limba română pentru dragostea pe care i-o port, pentru frumuseţea şi sonoritatea ei. Sunt născut în Dobrogea şi toată viaţa am rămas dobrogean. Ţinutul are farmecul ei, puterea enormă de a rămâne adânc în sufletul oamenilor care au trăit acolo“, a declarat istoricul în limba română.
El a amintit de Regina Maria, suverana care şi-a lăsat inima la propriu la Balcic, în Dobrogea sudică, actualmente teritoriu bulgăresc. Karpat, care a trăit în România, Turcia şi Statele Unite ale Americii, s-a declarat dobrogean înainte de toate. „Dobrogea este un locaş sfânt. În camera mea de lucru atârnă pe perete harta Dobrogei. Zilnic revăd astfel locurile natale dragi mie“, a mărturisit profesorul Karpat, ajuns la venerabila vârstă de 92 ani.
În mesajele din turcă şi tătară, istoricul a mărturisit că se consideră deopotrivă tătar şi turc. Kemal Karpat este autorul capitolului Dobrogea din Enciclopedia Islamică, tipărită la Istanbul în 40 volume.
„Profesorul socoteşte la 10-12 milioane numărul cetăţenilor turci de origine dobrogeană. Este ca un copac care are rădăcinile adânc înfipte în pământul Dobrogei, iar o ramură a lui se află în Turcia, unde dă roade. Ca tătar a fost ceva mai sentimental; a făcut apel la unire, căci numai aşa poate rezista un popor lipsit de protecţia unui stat propriu. Tătarii din Dobrogea au o avuţie unică, aparte, căci păstrează valorile originale ale spiritualităţii tătare crimeene (limba, obiceiurile, cântecele etc), despre care profesorul Karpat spune că nu mai există nici în Crimeea şi nici în Turcia“, relatează istoricul dobrogean Tasin Gemil, primul ambasador musulman al României, actual director al Insitutului Naţional de Turcologie.
Profesorul Kemal Karpat a făcut o menţiune specială pentru limba sa maternă, tătara. El a povestit că în anii `90 a participat la o reuniune ştiinţifică la Nukus, capitala regiunii autonome Karakalpaka din Uzbekistan. Audienţa, formată din personalităţi din lumea turcică, a înţeles perfect discursul profesorului Karpat ţinut în limba tătară. „Se adevereşte că limba tătară păstrează şi acum, după atâtea secole, valoarea sa de lingua franca, limbă universală, pe care a avut-o în secolele XIII-XVIII“, subliniază istoricul Tasin Gemil.
Parcursul unei personalităţi
Kemal H. Karpat s-a născut la 15 februarie 1925, în Armutlia (astăzi Turda, comuna Mihai Bravu, judeţul Tulcea). În 1942 absolvă Seminarul Teologic Musulman din Medgidia şi merge să studieze la Facultatea de Drept a Universităţii din Istanbul. Obţine titlul de Doctor în drept public şi politic la Universitatea din Istanbul. În 1950 pleacă în SUA, unde îşi începe cariera academică, din postura de asistent universitar (1950-1953).
Primeşte titlul de Doctor al Universităţii din New York în 1957, unde ulterior va fi profesor guvernamental (1962-1967). Este cercetător ştiinţific la Universitatea Harvard (1960-1961). În 1967 devine profesor la Universitatea Wisconsin, de unde a ieşit la pensie, în 2003, la vârsta de 80 de ani şi cu titlul academic de „distinguished professor“. A fost consultant al preşedinţilor americani Carter, Reagan şi Bush, pe probleme de Orient.
Fiu al imamului Hüseyin oglu Haşim, Mehmet Kemal (cum este trecut pe certificatul de naştere) sau Kemal Haşim Ömer (pe numele său complet) s-a născut într-un sat dobrogean, la 15 februarie 1925. În 1946 a luat o decizie majoră: îşi schimbă numele de familie în Karpat.
„În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi.
Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul tătar. Cariera sa internaţională, care urmează după acest moment, este prodigioasă. Confirmarea definitivă o primeşte odată cu invitarea la Casa Albă, la Washington, unde cei mai puternici oameni ai lumii, preşedinţii Statelor Unite ale Americii, îi cer sfatul.
Vă mai recomandăm
Istoricul Kemal Karpat (92 ani), mesaj în română la aniversarea sa
Istoricul Kemal Karpat (92 ani), mesaj în turcă la aniversarea sa
Istoricul Kemal Karpat (92 ani), mesaj în tătară la aniversarea sa
Se încarcă comentariile...
