Un inginer s-a apucat de tenis la 30 ani. Acum, la 72 ani, conduce o academie de sport. „De când a apărut Simona Halep, vin copii şi adulţi să înveţe tenis“

Publicat: 05.11.2014 17:04

Ultima actualizare: 07.08.2022 10:17

AVANTAJ. Alexandru Ivaşcu, inginer de la Combinatul Siderurgic Galaţi, a început să joace tenis la vârsta de 30 ani. Acum, la 72 ani, veteranul conduce o academie de sport şi militează pentru educarea fizică a copiilor ca strategie naţională.

Alexandru Ivaşcu (72 ani) nu este tenisman „de profesie“. Nici măcar n-a practicat tenisul până la vârsta de 30 ani. A jucat fotbal, a făcut atletism, a studiat să devină inginer şi a absolvit facultatea la Timişoara. Inginer mecanic specializat pe sudură, Ivaşcu a lucrat timp de 37 ani la Combinatul Siderurgic Galaţi. „Sportul era o constantă în familia noastră. Tatăl meu a fost fotbalist la echipa Venus, apoi a profesat în domeniul bancar, unde a fost director. Eu m-am apucat de tenis târziu, la vârsta de 30 ani“, arată jucătorul de 72 ani.

În timp ce emblematicul combinat siderurgic îşi trăia ultimii ani de glorie, inginerul de la sudură şi-a găsit în sportul alb plăcerea cea mare. Peste ani, când colosul industrial intra în declinul tranziţiei, iar soarta sa era pecetluită de privatizare, inginerul a ajuns să considere tenisul drept refugiul, salvarea şi menirea sa.

A contribuit la amenajarea terenurilor de sport din oraşul său („50 la număr, pentru fiecare an de comunism“), a devenit antrenor de tenis şi a înfiinţat o academie de sport. „Academia mea nu are nume. Este denumită simplu «academie de sport». Vreau să formez şi alţi copii în spiritul sportului, al educaţiei fizice“, spune Ivaşcu.

Modelul Simona Halep pentru noua generaţie

Despre avantajele educării copiilor în spiritul sportiv, inginerul-tenisman ar povesti la nesfârşit. Este adeptul instruirii fizice (nu al instrucţiei actuale din şcoala românească) care cuprinde, de fapt, pregătire mentală.

„Popoarele sărace scot talente la muzică şi sport. La noi ar trebui să fie politică naţională de educaţie fizică şi de sport, ca practică a educaţiei fizice. Te ajută enorm sportul în formarea individului, a personalităţii. Este decisiv în stăpânirea emoţiilor, la educaţia sufletească, în comunicare, la construcţia fizică şi mentală, la voluntariat, la iniţiativă, la spiritul de competiţie, la conştientizarea responsabilităţilor, la încredere în sine, la curaj şi la o mulţime de trăsături pe care copiii le pot deprinde prin joc, prin sport“, spune tenismanul de 72 ani.

Aşa cum generaţia sa a fost influenţată de campionii Ion Ţiriac şi Ilie Năstase, Alexandru Ivaşcu vede în Simona Halep un alt model de urmat. „De când a apărut Simona, s-a dublat numărul copiilor care vor să facă tenis, dar şi al adulţilor care vor să înveţe tenis, pentru pura plăcere de a juca. Tenisul este un sport frumos nu neapărat ca performanţă, ci şi ca mod de educaţie. Sunt mulţi părinţi care vor să scoată campioni din copiii lor, deşi nu toţi pot ajunge la asemenea nivel. Este principala lor întrebare: «Ce ziceţi, poate face performanţă, poate ieşi campion?» Copiii simt presiunea şi de aceea mulţi renunţă, dacă nu au în sânge sportul. Dar sportul poate fi practicat nu ca un scop în sine, ci pentru sine“, este de părere veteranul.

Are o alură de invidiat, o ţinută spilcuită - cămaşă roz şi pantaloni trei sferturi albi - şi este bunic. Ajuns la 72 ani, Alexandru Ivaşcu n-a fost niciodată bolnav. A dus o viaţă cumpătată, fără alcool, fără ţigară. „Prin sport m-am echilibrat. Sper peste 10 ani să fiu tot pe teren. Dă, Doamne, să mor în două picioare, nu să trăiesc în patru picioare“, mai spune jucătorul de tenis.

Beneficiile sportului

Septuagenarul din Galaţi a fost surpriza celui mai puternic turneu de veterani, desfăşurat în sezonul estival pe Arena Idu din Mamaia. Ştefan Nicorici a fost arbitrul principal al competiţiei incluse în calendarul Federaţiei Internaţionale de Tenis (ITF). La etatea de 60 ani, arbitrul Nicorici este mai tânăr decât veteranul de pe teren. Alexandru Ivaşcu a împlinit în această vară vârsta de 72 ani, fiind născut la 14 iunie 1943. El a ajuns în finala categoriei 70+ pentru că l-a întrecut pe Ioan Lircă, un adversar redutabil, cu 2 ani mai mare, legitimat la Braşov, situat pe locul 3 în clasamentul Federaţiei Române de Tenis.

„A fost surpriza competiţiei înfrângerea lui Ioan Lircă. Sincer, am considerat dinainte partida câştigată de Lircă, iar când am văzut rezultatul categoric, victorie în două seturi pentru Ivaşcu, uimirea a fost mare. Alexandru Ivaşcu a fost în formă de zile mari, are sprinteneală şi rezistenţă. În plus, îţi trebuie o bună pregătire şi o stare de sănătate excelentă, ca să rezişti pe teren, în plin soare, la temperaturile acestea ridicate“, explică arbitrul Nicorici, posesor al insignei albe ITF. În finală, Ivaşcu a fost învins de un jucător mai experimentat, Geza Tomori (de „doar“ 70 ani), român de naţionalitate maghiară care trăieşte în Germania.

Arbitrul de tenis Ştefan Nicorici susţine practicarea sportului pentru propria sănătate şi menţinerea într-o formă fizică plină de vitalitate. „Se vede clar diferenţa între cei care au învăţat de mici să joace tenis şi între cei care au învăţat la perete. Execută lovituri corecte, au reflexe, au tactică de joc, se observă din felul în care trimit mingea. Un antrenor te învaţă criteriile către performanţă. Dacă înveţi tenis 4-6 ani cu antrenor, deprinderile se formează şi se actualizează cu mare uşurinţă. Preocuparea ar trebui să fie pentru practicarea sportului măcar o dată pe săptămână“, sfătuieşte arbitrul Ştefan Nicorici (foto).