Topul celor mai mari pelerinaje la mănăstirile din România

Topul celor mai mari pelerinaje la mănăstirile din România

Topul celor mai căutate mănăstiri de către pelerinii români    FOTO Călin Gavrilaş

În fiecare an mii de credincioşi pleacă în pelerinaje înfruntând frigul, ploaia, oboseala sau canicula, din dorinţa de a se închina unor moaşte sau de a fi prezenţi la o anumită sărbătoare. În funcţie de amploarea acestor pelerinaje se poate creiona un clasament al celor mai căutate locuri spirituale din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cuvioasa Parascheva - Iaşi

Pelerinajul la moaştele Cuvioasei Parascheva din Iaşi este de departe cel mai mare din ţara noastră. În fiecare an, peste 100.000 de pelerini ajung în capitala Moldovei pentru a se închina la „Sfântă”, indiferent de condiţiile meteo sau de numărul orelor pe care le petrec stând la coadă pentru a ajunge la racla cu moaşte.

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe data de 14 octombrie, pe Cuvioasa Maică Parascheva. Conform, doxologia.ro, „în chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaştele ei se găsesc la Iaşi, fiind izvor de binecuvântare şi însănătoşire duhovnicească şi trupească pentru toţi cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlocitoare către Preamilostivul Dumnezeu”.

Sfânta Parascheva s-a născut în Epivata, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, pe atunci capitala Imperiului Bizantin. Şi-a petrecut anii copilăriei în casa părinţilor, sub ocrotirea acestora. Se spune că pe când avea zece ani, „fiind într-o biserică a Precistei” a auzit citindu-se, la Sfânta Liturghie, cuvântul Evangheliei: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Chemarea Mântuitorului a sădit în inima ei dorul de desăvârşire, încât şi-a împărţit toate hainele săracilor. Acelaşi lucru l-a făcut şi în alte împrejurări, fără să ţină seama de mustrările părinţilor, conform doxologia.ro

              Hramul Cuvioasei Parascheva - Iaşi   FOTO Adevărul

În anul 1641, după ce domnitorul Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, împreună cu membrii Sinodului, au hotărât să-i ofere moaştele Cuvioasei Parascheva „pentru sfinţirea şi binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei”, după cum se spune în „scrisoarea sinodicească”. Racla cu cinstitele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră. Ajungând la Galaţi, apoi la Iaşi, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, de cler şi credincioşi. În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaşte au fost aşezate în minunata biserică a Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi, ctitoria domnitorului.

Mănăstirea Prislop - Hunedoara

Mănăstirea Prislop din judeţul Hunedoara, este locul unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca. Pelerinajul la această mănăstire, în special la mormântul părintelui, se desfăşoară tot timpul, indiferent de anotimp sau de o anumită sărbătoare calendaristică. Desigur, vara sunt cei mai mulţi credincioşi care vin să se reculeagă aici.

Deşi nu a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română, părintele Arsenie Boca se bucură de o evlavie deosebită în rândul oamenilor care îl consideră „sfânt – făcător de minuni”.

Mănăstirea Prislop a fost ctitorită în secolul al XIV - lea, de către Sfântul Nicodim. Acesta a copiat la Prislop, „Tetraevangheliarul” slavon pe pergament împodobit cu frontispicii şi miniaturi, care se păstrează la Muzeul de Artă şi Istorie Naţională din Bucureşti.


                         Mormîntul Părintelui Arsenie Boca de la mănăstirea Prislop   Foto Adevărul

„În 1759, pictura bisericii de pe vremea Domniţei Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă Basarab,  a fost refăcută de zugravul Simeon de la Piteşti. În anul 1762, în timpul tulburărilor religioase legate de apariţia greco-catolicismului, ca măsură de represalii împotriva rezistenţei şi refuzului călugărilor ortodocşi de aici de a trece la greco-catolicism, biserica a fost incendiată din ordinul generalului Buccow. Ca urmare, pictura a fost distrusă, rămânând numai opt scene din „Acatistul Maicii Domnului” în registrul superior al pronaosului, iar în exterior, deasupra uşii, icoana hramului – Sfântul Ioan Evanghelistul – şi fragmente din Judecata de Apoi”, se arată în istoricul mănăstirii publicat pe site-ul arsenieboca.ro.

Din 1762 mănăstirea a aparţinut pe Bisericii Greco-Catolice până în octombrie 1948 când a revenit la Biserica Ortodoxă.

La 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, a adus personal la Prislop, pentru restaurarea mănăstirii pe Ieromonahul Arsenie Boca, până atunci stareţul mănăstirii brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus.

Mormântul părintelui Arsenie Boca se află în apropierea mănăstirii, fiind un loc de permanent pelerinaj al zecilor de mii de credincioşi din toată ţara.

Sfântul Dimitrie cel Nou – Catedrala Patriarhală din Bucureşti

Un alt loc de pelerinaj este chiar în Bucureşti la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou aflate la Catedrala Patriarhală. Şi aici, în fiecare an, în preajma zilei de 27 octombrie, zeci de mii de pelerini vin să se închine raclei cu moaştele sfântului.

Conform doxologia.ro, „Dimitrie cel Nou era dintr-un sat care se numeşte Basarabov, sat aşezat pe marginea apei Lomului. La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieşit din satul Basarabov şi s-a sălăşluit mai întâi într-o peşteră din apropierea acestui sat, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii. EI şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.”



                             Procesiune de Sfântul Dimitrie cel Nou   FOTO Arhiva Adevărul

Vestea despre aflarea moaştelor lui Dimitrie a ajuns şi la urechile domnului de la Bucureşti, care îndată a trimis preoţi şi boieri ca să aducă moaştele Sfântului Dimitrie şi să le aşeze în biserica domnească. „Deci, mergând trimişii Domnului în satul Basarabov, au luat moaştele sfântului şi au purces cu ele ca să le aducă în Valahia”, se mai arată în viaţa sfântului de pe doxologia.ro.

Mănăstirea Nicula – judeţul Cluj

În fiecare an, de Adormirea Maicii Domnului – 15 august, mănăstirea Nicula este locul unde zeci de mii de pelerini vin să se închine Fecioarei Maria. Se păstrează încă tradiţia ca oamenii din diferite sate ardelene să vină în pelerinaj, pe jos, până la acest loc. De asemenea, aici este obiceiul înconjurării în coate şi genunchi a bisericii de lemn din centrul complexului mănăstiresc.

În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. „Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe”, se arată în istoricul aşezământului monahal publicat pe site-ul manastireanicula.ro.



                                         Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj   FOTO Arhiva Adevărul

Conform aceleiaşi surse, începând cu 15 februarie 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania. Din acest moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi, credincioşii obişnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!”

Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasile Pascu în 1961. Iconostasul care o împodobeşte este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteşiu din Tăşnad la 1938 şi are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat şi de o rară frumuseţe.

Pe aceeaşi temă:

Peste 12.000 de pelerini au trecut pe la racla Sfintei Parascheva. Rândul se întinde pe câţiva kilometri

FOTO Startul celui mai mare pelerinaj religios al ţării. Primii pelerini: „La rând la Sfânta Parascheva încerci răbdarea“





 

citeste totul despre: