„Sfinxul slav”, povestea geniului Oleg Danovski care a fugit la Bucureşti. Dirijorul de lebede a cucerit lumea cu şcoala sa de balet

Oleg Danovski

Cel supranumit „Sfinxul slav“ a fugit la Bucureşti şi a urcat pe scenă de unde a început să câştige inima publicului. La Constanţa, Oleg Danovski a întemeiat o şcoală de balet modern cu care a ajuns pe marile scene ale lumii.

Coregraful Oleg Danovski s-a născut pe 9 februarie 1917 la Vosnesensk în Ucraina. Mama sa era balerină, iar tatăl său ofiţer neamţ, descedent al unei familii de baroni aduşi de Petru cel Mare din Germania.

Copilul Oleg a crescut într-un mediu artistic, la Teatrul din Cernăuţi, unde timp de şapte ani a studiat vioara. În 1931 viaţa i s-a schimbat penru totdeaua după ce a fugit la Bucureşti cu o elevă a mamei sale şi s-a angajat ca balerin la Teatrul Cărăbuş. Remarcabila sa evoluţie la premieră i-a adus supranumele de Sfinxul Slav.

După doar câţiva ani a devenit unul dintre cei mai tineri coregrafi din lume, a lucrat la Teatrul Evreiesc, iar apoi la Opera din Bucureşti, fiind invitat la Londra să monteze „Lacul lebedelor”.

În anul 1943 a fost angajat ca maestru de balet şi prim-dansator al Operei române.

Dorinţa sa, împlinită la Constanţa

Şi-a dorit să separate baletul de operă.  Dorinţa şi-a îndeplinit-o la Constanţa, împreună cu Aurel Manolache, directorul Teatrului de revistă „Fantasio“.

A organizat un concurs pentru tinerii absolvenţi din toată ţara care nu aveau unde să profeseze după terminarea liceului.

Aşa s-a născut Ansamblul de Balet Clasic şi Contemporan, ca secţie de balet a Teatrului de Revistă „Fantasio“.

Primul spectacol montat a fost „Chopiniana“. Aici, la Constanţa, Oleg Danovski a montat trilogia ceaikovskiană  „Lacul Lebedelor“, „Frumoasa din pădurea adormită” şi „Spărgătorul de nuci“.

Lacul lebedelor. FOTO Din arhiva dr. Aurelia Lăpuşan 

Renumele balerinilor români a depăşit pentru prima oară graniţele ţării în 1980. Într-un interviu acordat Aureliei Voineagu (Lăpuşan) în anul 1990, maestrul Danovski mărturisea:  „Visul meu este să se înfiinţeze la Constanţa un centru de balet, să vină şi străini să înveţe arta coregrafică de la noi, să ne lase pentru acesta valută forte. Putem organiza un festival internaţional de balet la Constanţa. Am, s-o ştiţi, 73 de ani şi simt că am suficientă forţă, că sunt în vârf. Ar trebui să se speculeze acest lucru la maximum. Două lucruri mi-au fost străine în toţi aceşti ani: timpul şi banul. (…) Noi vrem să ajungem să constituim două grupe de balet. Una să rămână acasă, alta să colinde lumea ducând mesajul artei româneşti autentice“.

În 1990, prin hotărârea ministrului culturii, Andrei Pleşu, instituţia fondată de Oleg Danovski şi-a câştigat autonomia şi s-a numit „Teatrul de Balet Clasic şi Contemporan Oleg Danovski”. Maestrul a murit pe 21 octombrie 1996, la Constanţa.

Sfârşitul teatrului de balet

În 2004, la opt ani de la moartea lui, Teatrul de Balet a fost desfiinţat, fiind comasat cu Opera prin hotărârea nr. 151 din 2004 a Direcţiei de Cultură a Consiliului Judeţean Constanţa.

„Uneori îi plăcea să se creadă Mandarinul miraculos, omul care a întrupat din mişcare idei, alteori era pasărea albastră  care se ridicase spre artă de pe scena micului Tranulis, din braţele Malvinei Ksesovskaia. Povestea rar despre ai săi dar toţi ştiam că s-a născut printre aristocraţii vechii Rusii. A studiat vioara, pictura şi sculptura, a practicat boxul şi patinajul. A dansat mult, extraordinar de frumos până când a simţit chemarea de a face coregrafie. Şcoală de balet de mare clasă. Stătea în rând cu Petipa, Bejart, Arpino, Balanchine. Era  invitat în jurii internaţionale, la festivaluri, la marile sindrofii ale artiştilor lumii“, aşa îşi aminteşte prof. univ. dr. Aurelia Lăpuşan de marele coregraf.

Maestrul alături de Liviu Manolache FOTO Din arhiva dr. Aurelia Lăpuşan 

SuperMAG

Presa străină l-a adulat pe Danovski. „Cea mai bună montare a Mandarinului Miraculos ce poate fi văzută are coregrafia semnată de Oleg Danovski: inteligentă, intensă, misterioasă şi jucată cu o exemplară acurateţe tehnică. Un fenomen al culturii adevărate”, scria La Repubblica, 17 august 1980.

„Giselle, Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci – trei spectacole de balet în versiunea unor super-dansatori conduşi de un superMAG: Oleg Danovski”, titra în 1983 Zollern-Alb Kurier.

„Oleg Danovski a creat o viguroasă şi extrem de inspirată punere în scenă a etern-generoasei teme a îndrăgostiţilor din Verona. Foarte rar în secolul nostru un balet a cucerit arena internaţională aşa cum a făcut-o această versiune”, aflăm dintr-un articol publicat de Allgemeine Zeitung la 1 decembrie 1993.

Cineva l-a întrebat la un moment dat? „Ce rămâne în urma dumneavoastră?“, „O clipă de frumuseţe…“, i-a răspuns. „Atât!?!“, „Crezi că e puţin?“.

O clipă de frumuseţe FOTO Arhivă dr. Aurelia Lăpuşan