Profesorul Kemal H. Karpat către musulmanii din Dobrogea: „Comunitatea are nevoie de lideri vizionari“
0
De Ziua Etniei Tătare, serbată la 13 decembrie, politologul Kemal H. Karpat a transmis un mesaj celor de religie musulmană din Dobrogea.
Profesorul Kemal H. Karpat (91 ani) a adresat mesajul comunităţii din care face parte, cu prilejul sărbătoririi Zilei Etniei Tătare, la 13 decembrie.
„Este o plăcere şi o onoare să adresez câteva cuvinte comunităţii musulmane din Dobrogea. Doresc succes şi plină dezvoltare acestei comunităţi care este unică în lume. Deşi eu am petrecut trei sferturi din viaţă în străinătate, mi-am păstrat identitatea ca dobrogean musulman din România, căci apreciez originea mea.
Sunt un absolvent al Seminarului Musulman din Medgidia, unde am cunoscut toate păturile sociale din cele patru judeţe ale Dobrogei de atunci, care cuprindea Durostor şi Cadrilater, ce au fost cedate Bulgariei. Tulcea este judeţul unde m-am născut şi am crescut, iar Constanţa este judeţul unde m-am format, unde mi-am pus bazele mele de academician, unde am rude multe.
Am ferma credinţă că fiecare musulman din Dobrogea trebuie să-şi dea seama că această comunitate are identitatea sa specifică, pentru că aici s-au întâlnit două popoare turanice, din nordul şi din sud-estul Europei. Nicăieri în lume nu se mai găseşte o astfel de comunitate.
Aici, în Dobrogea, comunitatea tătară este unica din lume care a păstrat datinile şi cultura din Crimeea. În alte părţi unde au emigrat, aproape nimic nu a rămas. Şi turcii sunt la fel. Este o comunitate care are importanţă ca etologie, istorie, etică, cultură.
Comunitatea musulmană din Dobrogea are nevoie, în primul rând, de o unitate integrală. Este loială statului român şi trebuie să rămână fidelă identităţii sale istorice şi culturale pentru a câştiga respectul altor comunităţi. Trebuie să păstreze relaţiile cu milioanele de compatrioţi care trăiesc în Turcia, ceea ce poate duce la dezvoltarea economiei şi turismului din România.
Unitatea musulmanilor din Dobrogea este defavorizată la nivel înalt de prezenţa a doi deputaţi, unul turc şi unul tătar, ca şi cum ar fi două culturi şi religii separate. Avem nevoie de reprezentare în Parlament, dar nu ca un factor de dezbinare.
Comunitatea musulmană din Dobrogea are absolută nevoie de conducători vizionari, care cunosc mersul vremii şi privesc Uniunea ca un suprem scop şi nu ca pradă a ambiţiilor personale sau ideologice.
Statul român dă acestor comunităţi toată libertatea şi ajutorul necesar. Dar comunitatea trebuie să ştie cum să utilizeze aceste drepturi. Eu doresc tuturor succes şi sănătate, tuturor locuitorilor din Dobrogea şi din România! Cu stimă, Kemal Karpat“.
Parcursul unei personalităţi
Kemal H. Karpat s-a născut la 15 februarie 1925, în Armutlia (astăzi Turda, comuna Mihai Bravu, judeţul Tulcea). În 1942 absolvă Seminarul Teologic Musulman din Medgidia şi merge să studieze la Facultatea de Drept a Universităţii din Istanbul. Obţine titlul de Doctor în drept public şi politic la Universitatea din Istanbul. În 1950 pleacă în SUA, unde îşi începe cariera academică, din postura de asistent universitar (1950-1953).
Primeşte titlul de Doctor al Universităţii din New York în 1957, unde ulterior va fi profesor guvernamental (1962-1967). Este cercetător ştiinţific la Universitatea Harvard (1960-1961). În 1967 devine profesor la Universitatea Wisconsin, de unde a ieşit la pensie, în 2003, la vârsta de 80 de ani şi cu titlul academic de „distinguished professor“. A fost consultant al preşedinţilor americani Carter, Reagan şi Bush, pe probleme de Orient.
Fiu al imamului Hüseyin oglu Haşim, Mehmet Kemal (cum este trecut pe certificatul de naştere) sau Kemal Haşim Ömer (pe numele său complet) s-a născut într-un sat dobrogean, la 15 februarie 1925. În 1946 a luat o decizie majoră: îşi schimbă numele de familie în Karpat.
„În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi.
Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul tătar. Cariera sa internaţională, care urmează după acest moment, este prodigioasă. Confirmarea definitivă o primeşte odată cu invitarea la Casa Albă, la Washington, unde cei mai puternici oameni ai lumii, preşedinţii Statelor Unite ale Americii, îi cer sfatul.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
