Precizie nemţească: nava-şcoală Mircea a fost lansată la apă la 15.48, ora fluxului. Imagini inedite din şantierul unde a fost construit velierul
0Un român care a avut şansa să participe la lansarea la apă a navei-şcoală Mircea, în anul 1938, a lăsat posterităţii imagini inedite. Tot el a scris şi o cronică a marelui eveniment. Albumul a fost achiziţionat recent de constănţeanul Pascale Roibu, un pasionat al fotografiilor şi cărţilor poştale vechi.
Iată cum a fost descrisă solemnitatea lansării la apă a velierului care a scris cea mai frumoasă pagină din istoria Marinei Regale Române.
„La şantierul din Hamburg a avut loc joi 22 septembrie 1938 orele 15.48 cu o deosebită solemnitate lansare în bune condiţiuni a navei şcoală Mircea a Marinei Regale.
La solemnitatea lansării au luat parte în afară de întreg personalul şantierului în frunte cu D-l Walter Blohn, cu D-na, reprezentanţi ai Marinei Germane (…).
Marina Germană a căutat să dea o deosebită atenţie acestui act prin reprezentanţii trimişi şi prezenţa unor companii de onoare din marină cu fanfare, adusă special din Hamburg, care a dat onorurile la trecerea în revistă.
Programul lansării navei a fost astfel întocmit fiindcă intrarea navei în apă trebuia să se efectueze exact la ora 15.48, oră care corespundea cu fluxul. Lansarea făcându-se perpendicular pe fluvial Elba, trebuia ca aceasta să aibă loc exact în momentul când marea era cea mai înaltă, adică când curentu era 0, spre a evita devierea navei din planul de lansare, lucru c ear fi periclitat nu numai operaţia lansării, dar ar fi putut adduce avarii foarte grave corpului navei“.
Apoi, aflăm şi programul lansării velierului care a făcut istorie în Marina Română.
Programul lansării navei-şcoală Mircea
Construcţia nr. 519/ 22 septembrie 1938
Ora 11.55 plecarea invitaţilor de la debarcader
Ora 15.10 plecarea naşilor şi a invitaţilor de onoare la debarcader
Ora 15.20 sosirea
Ora 15.35 discursul d-lui MInistru al României
Ora 15.41 fanfara
Imnul Naţional Român
Imnul Naţional german
Aprinderea felinarelor roşii
Ora 15.40 botezul – lovitura de tun – lansarea 15.48
„Nava avea pe cală o siluetă admirabilă, fiind împodobită cu ghirlande de brad şi toate trei catarge prevăzute cu marele pavoaz având ridicate la fiecare catarg şi la pupa paviionul Marinei de război Române.
Nava Mircea este un velier mândru cu trei catarge şi din punct de vedere al construcţiei corpului şi din acel al înzestrării sale cu toate aparatele şi instalaţiile izvorâte din ultimele născociri ale tehnicei, nu este mai prejos de surorile sale germane“, ni se descrie atât de frumos momentul botezului velierului.
Nava-şcoală Mircea se află serviciul Marinei Române de 79 de ani, ducând mai departe tradiţia bricului Mircea, o corabie construită integral din lemn, care, din păcate, a fost bombardată în cel de-al Doilea Război Mondial.
Nava-şcoală, pe care îşi fac în prezent practica studenţii Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, are o istorie tumultoasă. Pentru construirea navei-şcoală Mircea s-a făcut subscripţie publică, la iniţiativa Ligii Navale Române. Suma strânsă era de doar şase milioane de lei, mult prea mică, şi atunci regele Carol al II-lea a aprobat din bugetul de stat alocarea a 120 de milioane de lei. Noul bric a fost construit în Germania, la şantierele „Blohm und Voss“ din Hamburg. Spre deosebire de primul bric, nava – şcoală Mircea are corpul din oţel. Măsoară 84 de metri lungime şi are o lăţime de 12,5 metri. Are trei catarge şi 23 de vele.
Nava-şcoală a plecat în primul său voiaj, la 3 iulie 1939, din Portul Constanţa, urmând să facă escale la Palermo, Toulon, Palma, Gibraltar, Alger, Tripoli, Alexandria, Beyruth, Famagusta, Phaleron.
Iată cum descria un elev emoţiile primului său voiaj cu nava-şcoală Mircea, precum şi operaţiunea de întindere a veelor, pe care o cunosc doar cei care au avut ocazia să navige cu Mircea: „Sunetele metalice ale goarnei par ca niciodată mângâieri duioase. Privirile tuturor sunt îndreptate spre pavilionul de la pic, dincolo de care albastrul cerului ne priveşte atent, proteguitor ca o îmbrăţişare divină.
Am plecat!... şi, într-adevăr, sifleele pe punte cheamă echipajul la manevra velelor. Este prima desfăşurare în navigaţie şi emoţia este mare. La comanda de «Sus!», trupurile sprintene, cu paşi mărunţi pe grijelele fără număr, aleargă spre înălţimi. Iată-i în arboradă, răspândiţi pe vergi la locurile ştiute. «Desfăşuraţi!» Velele cad ca nişte cârpe boţite, supărate parcă de atâta odihnă. Fără comandă, armamentele coboară cu iuţeală pe puntea plină de parâme. «Ce încâlceală!» ar spune un profan, dar fiecare capăt de saulă îşi are rostul ei şi tânărul elev ştie asta, de aceea în sinea lui e mândru de îndemânarea pe care în atât de scurt timp a căpătat-o.
«Pentru întinderea velelor, la şcote, mure şi fungi!» Comanda sună ca un tunet în megafonul ofiţerului cu manevra. Fără o şoaptă, fiecare apucă strâns manevra ordonată.
«Gata de tras!». Mâinile se încleştează, trupurile se încordează. «Întindeţi velele!». O mare de capete, fără formă la început, se aliniază pe şiruri de bonete albe de-a lungul parâmelor de manevră... Arborada, golaşă ca o pădure fără frunze, se umple dintr-o dată de umbra celor 1.750 metri pătraţi de velatură. Sub presiunea vântului, nava se înclină uşor. Motorul s-a oprit şi nu se mai aude decât clipocitul apei la etravă şi comenzile de pe punte...“
Din păcate, spune istoricul Valentin Ciorbea, a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial, la 1 septembrie 1939, Germania invadând Polonia sub pretextul că polonezii au efectuat o serie de operaţiuni de sabotaj împotriva ţintelor germane din apropierea graniţei, iar echipajul navei-şcoală Mircea a fost chemat în ţară.
Salvat din furtuna din Golful Biskaya
Aproape o ruină, nava a plecat în anul 1965 în cel mai greu voiaj al său, spre şantierul unde urma să fie reparată. Ar fi putut fi ultimul ei drum dacă la comanda bricului nu s-ar fi aflat contraamiralul în rezervă Petre Zamfir (93 de ani).
Nava a părăsit portul Mangalia în octombrie 1965, cu motorul avariat. „Am spus că a fost cea mai mare greşeală să trimiţi o navă avariată pe mare în asemenea condiţii. Ne-a trimis la moarte. Am avut de la început probleme. Până la Bosfor, am avut furtuni. Când să ieşim la Marea Egee, nu am putut. Am stat două zile în port, era praştie toată marea. Dar ne-am continuat drumul. Am intrat la Valletta, capitala Maltei, pe coadă de furtună, am stat la Gibraltar şapte zile“, povesteşte Petre Zamfir.
În portul Vigo, Mircea ar fi putut sfârşi. Când au intrat în port, apa era calmă, dar la jumătatea drumului există un banc de stânci numit Şoseaua Sânului, care are la extremităţi geamanduri, care avertizează navele că nu au voie să se apropie de el. Însă, curentul de maree este foarte puternic şi aruncă navele direct pe stânci. Aici se afla şi nava noastă Mircea când a fost prinsă de o furtună foarte puternică. Remorcherele care o însoţeau au fost avariate şi nava a rămas singură.
„Ne-am apropiat de geamandură. Şi a început bătaia între navă şi geamandură. Am făcut geamandura zob, dar geamandura are un flotor şi nişte întărituri puternice şi în momentul în care s-a făcut zob, Mircea s-a lovit de întărituri. Şi mi-a făcut şapte găuri de apă în prova. Şi când am văzut că prima ancoră nu ţine, am ancorat şi cu cea de-a doua. Şi totul s-a rupt la bord.
Mi s-a spart barca, iar pe vapor nu se mai putea circula. Trei zile şi trei nopţi nu am mâncat şi am băut doar apă minerală. Au venit francezii cu o navă salvator şi la un moment dat ancora s-a rupt. Şi am lăsat lanţul la apă, şi apoi ne-am depărtat de geamandură. Ce se întâmplase? Prin derapare, ancora navei se agăţase de ancora geamandurii. Când s-a rupt, am reuşit şi noi să scăpăm şi ne-am depărtat“, povesteşte Petre Zamfir.
Din prima seară de furtună, autorităţile au trimis şase şalupe amfibii şi au cerut comandantului să părăsească nava, dar el a refuzat, ştiind că, în baza legislaţiei, dacă echipajul părăsea nava şi este salvată de alt stat, primea pavilionul ţării respective şi a refuzat.
După ce la faţa locului au încercat mai multe remorchere să îi salveze fără niciun rezultat, în cele din urmă, şi cu ajutorul unei şalupe, o navă de intervenţie a reuşit să tragă şi nava-şcoală Mircea. Un ultim incident a avut loc la intrarea în Brest, când nava era să intre într-un dig înalt, după ce echipajul de pe remorcher a vrut să întoarcă şi a rupt remorca, lăsând Mircea în voia valurilor şi gata-gata să intre într-un dig înalt. Noroc a fost că s-a aruncat ancora, recuperată după furtuna din golf, şi astfel Mircea a mai fost salvat o dată. „Nu mori în furtună şi mori în port“, mi-am zis eu atunci, povesteşte fostul comandant. Dar asta nu a fost tot. O a doua remorcă a făcut o mişcare greşită şi iar l-a lăsat singur pe Mircea. Pe mal era o clădire a Direcţiei Hidrografice, care ar fi devenit mormântul nave româneşti dacă nu s-ar fi aruncat ancora la timp.
După ce nava a fost în siguranţă în port, o şalupă a Marinei Militare Franceze a venit spre navă şi cineva de pe ea a cerut să vorbească cu comandantul. „După ce m-am prezentat, mi-a spus că Nicolae Ceauşescu vrea să ştie câţi morţi şi câţi răniţi avem la bord. I-am spus că nu avem nici un mort şi doar un marinar este rănit uşor. Trecusem printr-o furtună de gradul 8“, spune comandantul. Pe timpul acelei furtuni, se scufundaseră 40 de nave.
Povestea bricului merge mai departe
Povestea navei-şcoală Mircea merge mai departe. În fiecare an, mai mulţi studenţi ai Academiei Navale Mircea cel Bătrân pot deprinde tainele meseriei pe bătrânul bric. În perioada 23 mai -22 septembrie 2017, Mircea se află în marşul annual de instruire practică, cu escale în 11 porturi din 9 ţări cu deschidere la Marea Mediterana, Marea Nordului, Marea Baltică şi Oceanul Atlantic.
Alături de echipajul de bază al navei, pe vas s-au îmbarcat 34 de studenţi din anul II de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, 36 de elevi din anul I ai Şcolii Militare de Maiştri Militari „Amiral Ion Murgescu” şi 8 cadeţi străini de la Academiile Navale din Bulgaria, China, Grecia şi Polonia.
În premieră, Forţele Navale Române şi Marina Militară a Republicii Federale a Germaniei vor coopera şi în domeniul instruirii ofiţerilor. La bordul navei-şcoală Mircea sunt ambarcaţi şi 110 cadeţi şi 13 instructori germani, în două serii a câte 55 de cadeţi. Prima serie se va prezenta pe data de 2 august în portul Wilhelmshaven din Germania şi va face schimbul cu cea de-a doua serie de cadeţi în portul Palma de Mallorca din Spania, cu debarcare în portul Constanţa.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
