Milenialii care s-au pregătit pentru succes. Au ajuns în doar 4 ani cea mai puternică asociaţie de elevi din România

Milenialii care s-au pregătit pentru succes. Au ajuns în doar 4 ani cea mai puternică asociaţie de elevi din România

Gala Asociaţiei Elevilor din Constanţa 2017 - 4 ani de existenţă Foto A. Lache

Asociaţia Elevilor din Constanţa a încheiat primul „ciclu de educaţie“ odată cu împlinirea a 4 ani de existenţă. La 11 iunie 2013 era înfiinţată oficial entitatea independentă de orice structură a Ministerului Educaţiei, care nu se afla sub autoritatea Inspectoratului Şcolar Judeţean, precum Consiliul Judeţean al Elevilor. În 2017, AEC este cea mai puternică organizaţie de elevi din ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fondatori erau cinci foşti membri ai CJE Constanţa, toţi liceeni: Alexandru Bajdechi, Cristian-George Farauanu, Robert Băjenaru, Costin Moşescu şi Constantin-Alexandru Manda. Scopul lor era exprimat în motto-ul organizaţiei: „Ne cunoaştem drepturile şi luptăm pentru ele!“. 

Într-un oraş precum Constanţa, aflat sub administraţia Mazăre, drepturile elevilor erau un lux. Nu existau facilităţi garantate de Legea Educaţiei, care cădeau în sarcina administraţiei locale - cum ar fi bursele şcolare sau acordarea de reduceri la transportul în comun.

Ţinta Asociaţiei Elevilor din Constanţa (AEC) a fost însă, de la început, de anvergură, pentru că fondatorii AEC îşi doreau obţinerea de drepturi pentru toţi elevii din România, nu doar pentru constănţeni. 

Cel mai ambiţios obiectiv era demersul pentru primirea de manuale şcolare pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Acestea rămăseseră gratuite doar pe hârtie şi nu erau acordate de Ministerul Educaţiei, astfel că elevii anilor terminali de liceu învăţau pe manuale cumpărate de ei. 

Legea, arma pe care au întors-o împotriva autorităţilor

Metoda prin care liceenii de la AEC au reuşit să înfrângă autorităţile locale şi centrale a fost acţiunea în instanţă. Aceasta era unica modalitate prin care oficialii puteau fi obligaţi la respectarea legii. Pasionaţi de Drept (din care trei dintre ei voiau să facă o carieră - Bajdechi, Farauanu şi Manda), fondatorii AEC au început să consulte legea şi specialişti, apoi s-au apucat să întocmească plângeri penale şi chemări în judecată. Aşa au fost aduşi în faţa magistraţilor primarul Radu Mazăre, Consiliul Local Constanţa, Ministerul Educaţiei şi alte foruri care nu aplicau tocmai legea pe care erau puse să o respecte.

Justiţia le-a dat dreptate liceenilor care au cerut drepturile ce li se cuveneau prin lege. Rând pe rând, autorităţile au fost obligate să acorde facilităţile pentru elevi, ce fuseseră ani la rând ignorate - în principal invocându-se lipsa de fonduri. Prin insistenţă, lobby puternic şi implicarea în activităţi, membrii AEC au reuşit să recapete pentru elevii din România locul în consiliile de administraţie a şcolilor, bani de naveta şcolară a elevilor constănţeni, dar mai presus de toate - respect şi admiraţie pentru o generaţie tânără responsabilă.

Cei care au spart gheaţa groasă din educaţie au avut de înfruntat temerile familiilor lor, represaliile profesorilor, ameninţările autorităţilor şi adversitatea unei prese captive mentalităţii de a ţine partea celor mari şi puternici.

Copiii anilor 2000 au avut însă mai multă încredere decât adulţii în puterile lor. Asaltul lor a fost favorizat şi de împrejurarea favorabilă a deşteptării DNA, care a zdruncinat supremaţia baronilor locali, forţându-i să facă pasul în spate. Lupta elevilor a continuat şi după dispariţia principalilor tartori - Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, care decideau soarta judeţului Constanţa.

Modul în care s-au pregătit pentru succes a făcut ca membrii AEC să dobândească recunoaştere naţională, chiar şi din partea celor mai vehemenţi critici. Momentul în care valoarea lor a fost confirmată pe deplin a fost în februarie 2016, când liceenii au reuşit să aducă la Constanţa toţi greii din învăţământ (consilierul prezidenţial pe probleme de educaţie, foşti miniştri, demnitari din Ministerul Educaţiei, lideri de sindicate şi de structuri civile pentru educaţie etc), la conferinţa naţională organizată de ei la Universitatea Ovidius pe tema „Rolul autorităţilor locale în reformarea învăţământului românesc“. A fost primul eveniment de anvergură ce a avut loc imediat după lansarea proiectului prezidenţial „România educată“, la 15 februarie 2016.

Aceeaşi participare de marcă a fost la Gala Asociaţiei Elevilor din Constanţa 2017, desfăşurată joi, 15 iunie, la Teatrul de Stat Constanţa. Ministrul demisionar Pavel Năstase, fostul ministru Sorin Cîmpeanu (actualul preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor), Marius Nistor - lider Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret şi alţii au ţinut să-i felicite pe cei care pot fi consideraţi „olimpicii democraţiei“.

Liceenii şi actualii studenţi foşti membri AEC au rememorat parcursul care i-a transformat din intruşi în factori decidenţi. Cel mai tânăr dintre fondatori, Constantin-Alexandru Manda (18 ani) - care avea 14 ani la momentul înfiinţării AEC - conduce acum asociaţia, iar de la anul va preda ştafeta pentru a se dedica numai admiterii la facultatea de Drept. Va deveni student precum colegii lui mai mari cu care a fondat asociaţia (Alexandru Bajdechi - Drept, Cristian-George Farauanu - Drept, Robert Băjenaru - Arte, Cristian Moşescu - ASE) sau cu care a dus lupta mai departe dezvoltând AEC (Andrei-Eduard Burghelia - Antreprenoriat). „Trebuie să intru la <fără taxă>, pentru că aşa este situaţia. Dacă voi intra la <taxă>, îmi voi găsi un loc de muncă pentru a-mi plăti şcoala. Altă soluţie nu am“, spune Alexandru Manda, care îşi doreşte să ajungă un avocat redutabil în apărarea legii, nu în fentarea ei.

Colegul său de la conducerea AEC, Alex Burghelia, termină acum liceul şi va studia Antreprenoriatul, ca fratele său, ca bursier integral la singura facultate de profil din România. Alţi doi colegi care i-au secondat, Roxana Chiriţoiu şi Ştefan Peltea, părăsesc şi ei asociaţia pentru a-şi urma drumul în alegerea unei profesii.

În mandatul 2017-2018, Biroul de Conducere al Asociaţiei Elevilor din Constanţa va fi format din: preşedinte - Constantin-Alexandru Manda, clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“; vicepreşedinţi - Oana-Ana-Maria Mardare, clasa a X-a la Liceul Teoretic „Traian“;Ana-Maria Tudor, clasa a X-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“; Andreea-Bianca Popa, clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Traian“; Sebastian-Ştefan Onofrei, clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Traian“. De asemenea, vor ocupa funcţia de vicepreşedinte interimar, pentru o perioadă de cel mult 6 luni: Alex-Nicolae Burghelia - clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ şi Geanina-Maria Bostan - clasa a XI-a la Liceul Teoretic „George Călinescu“. 

Discursul liderului AEC, la 4 ani de la înfiinţare

„<Ne cunoaştem drepturile şi luptăm pentru ele!>. Sub această deviză, acum 4 ani se punea piatra de temelie a Asociaţiei Elevilor din Constanţa. La început, puţin oameni au crezut în acest proiect îndrăzneţ – prima asociaţie independentă reprezentativă a elevilor existentă în România. Dar, nu a trecut mult şi reuşitele AEC au convins elevii, părinţi, profesorii şi societatea per ansamblu de faptul că este posibil! Este posibil ca noi, beneficiarii primari ai actului de educaţie, să jucăm un rol activ în îmbunătăţirea acestuia. Este posibil ca elevii să se lupte pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor comune. Este posibil ca o organizaţie condusă exclusiv de elevi să formuleze poziţii pertinente şi studii cu privire la principalele probleme ale educaţiei româneşti şi să fie un partener relevant de dialog pentru rezolvarea acestora!

Astăzi mă aflu în faţa voastră în 3 calităţi: cea de membru fondator al Asociaţiei, de fost vicepreşedinte şi de preşedinte în exerciţiu, începând cu vara anului 2015. În 4 ani în care am servit această Asociaţie, pot spune că mi-am lăsat o parte din suflet. Pentru mine şi pentru mai mulţi dintre cei prezenţi în această sală, AEC este a doua familie. Şi de aceea mă bucur şi vă mulţumesc că sunteţi alături la această aniversare. AEC este locul unde benevol ne-am dedicat unui scop: acela de a apăra şi reprezenta drepturile şi interesele beneficiarilor primari ai sistemului educaţional, pentru a face şcoala un loc mai bun. AEC a plecat la drum ca o speranţă. O speranţă într-un sistem de învăţamânt de o mai bună calitate, mai bine finanţat, în care elevul, beneficiarul primarul, este cu adevărat în centrul acestuia. Acum, la momentul intrării în al 5-lea an de activitate, Asociaţia Elevilor din Constanţa este o organizaţie matură, care a dovedit că reprezintă un partener credibil pentru stakeholderii din sistemul educaţional.

Aniversarea propriu-zisă a asociaţiei este pe 11 iunie, iar organizarea galei pe data de 15 în acest an a fost aleasă fără a ţine cont de un eveniment anume. Abia noaptea trecută, mi-am dat seama că această data: 15 iunie, are, totuşi, o însemnătate deosebiă pentru AEC şi elevii din România. Este ziua în care, anul trecut, Curtea de Apel Constanţa a dat câştig de cauză Asociaţiei Elevilor în procesul intentat Ministerului Educaţiei pentru obligarea asigurării de manuale şcolare gratuite pentru elevii din clasa a XI-a şi a XII-a. Un moment pe care îl consider istoric – şi nu folosesc cuvinte mari. Pentru prima oară de când au acest drept, din 2011, elevii din ciclul liceal superior din întreaga ţară au primit manuale şcolare gratuite. Şi asta după ce Ministerul Educaţiei a fost învins în instanţă de o asociaţie de elevi, pentru că refuza să respecte legea. Aceasta a fost cea mai de impact victorie obţinută de AEC de-a lungul timpului, beneficiari fiind 400.000 de elevi din întreaga ţară.

Dar, aceasta, la fel ca obţinerea reducerii la transportul local în comun, obţinerea burselor şcolare în municipiul Constanţa şi alte 30 de localităţi din judeţ, reacordarea dreptului de vot în Consiliul de administraţie pentru reprezentantul elevilor, aprobarea Statului Elevului şi altele, sunt elemente care provoacă schimbări de formă şi peticesc sistemul nostru de învăţământ. În acest moment, ne trebuie o schimbare de substanţă, care să provoace schimbări reale în educaţia din România. Suferinţa cea mai mare pe care educaţia românească o are este reformita. Prea multe tentative nereuşite au fost puse în practică în ultimii 27 de ani şi au bulversat atât elevii, cât şi profesorii şi părinţii. De exemplu, actuala lege a educaţiei. A fost adoptată de Parlament prin angajarea răspunderii, fără niciun fel de dezbatere, neexistând sub nicio formă un consens între societate şi mediul politic. Tocmai şi de aceea chiar şi în ziua de azi avem prevederi care nu au intrat în vigoare şi sunt prorogate de la an la an.

Doamnelor şi domnilor,

Se vorbeşte despre nevoia unei noi legi a educaţiei. O astfel de nouă lege a educaţiei nu trebuie să repete greşelile trecutului. Noi, ca beneficiari primari ai sistemului educaţional, ne dorim predictibilitate. Un elev, când începe un ciclu de studiu, trebuie să sţie ştie ce va studia, cum va studia, care vor fi modalităţile de examinare standardizată pe parcursul şi la finalul ciclului de studiu, precum şi modul în care se va face accederea la nivelul superior de studiu. Din acest motiv, orice nouă lege a educaţiei trebuie să aibă la bază o dezbatere consistentă şi un consens între elevi, profesori, părinţi, mediul privat şi mediul politic, cu privire la viziunea asupra educaţiei româneşti pentru următorii cel puţin 12 ani.

Reforma în educaţie nu se face peste noapte, rezultatele acesteia fiind vizibile în timp. În sala este prezent şi nepoţelul meu de 3 ani şi jumătate, Radu. Nu îmi doresc ca şi generaţia sa să fie trecută în coloana generaţiilor de sacrificiu ale învăţamântului românesc, alături de generaţia mea şi a colegilor mei, precum şi cele dinaintea noastră. Pentru că da. Tentativele de reformă asta au cauzat. Generaţii de sacrificiu. Noi, reprezentanţii elevilor, reprezentanţii profesorilor, ai părinţilor şi cei ai mediului politic avem o datorie faţă de generaţia lui Radu. Să ne luptăm pentru o reformă reală a sistemului de educaţie. Pentru un sistem educaţional care să pună cu adevărat elevul în centrul acestuia, care să îi dezvolte cu adevărat abilităţi şi, cel mai important, care să oferă şanse egale pentru toţi copiii României, indiferent de mediul social din care provin.

În fiecare zi, zeci de elevi români sunt puşi în situaţia de a renunţa la şcoală pentru că nu au bani să ajunga la cursuri. Abandonul şcolar este una din marile probleme ale şcolii româneşti, 1 din 5 elevi români părăsind timpuriu şcoala. Per ansamblu – pare o statistică. Dar, de fapt, vorbim de o tragedie. Tragedia fiecărui elev român, care după ce abandonează şcoala îşi distruge în mod automat şansa la un viitor mai bun şi diminuează şansele de dezvoltare ale comunităţii din care face parte. Este datoria noastă – a tuturor celor implicaţi în sistemul de educaţie să ne aşezăm la masă în cel mai scurt timp cu putinţă, pentru a găsi cele mai bune soluţii astfel încât niciun elev român, care nu îşi permite să îşi continue studiile, să nu mai fie lăsat în urmă“. 

Pe aceeaşi temă: 

Radu Mazăre, înfrânt de elevi. O lecţie în 11 paşi dată de juniorii democraţiei

Asociaţia care a revoluţionat democraţia elevilor împlineşte 4 ani. Liderul actual avea 14 ani la momentul înfiinţării AEC

Reacţia Cotroceniului după lansarea programului de ţară „România educată“: „Cine ne va plăti pensia peste 10-20 ani?“

 

 

Alexandru Manda și Pavel Năstase Foto Alexandru Lache

Imagini din aceeasi galerie
  • Alexandru Manda și Pavel Năstase Foto Alexandru Lache
  • Soein Cîmpeanu la Gala 2017 a Asociaţiei Elevilor din Constanţa Foto Alexandru Lache
  • Schimb de ștafetă la Gala Asociației Elevilor din Constanța 2017 - 4 ani de existență Foto Sînziana Ionescu
  • Ministrul demisionar al Educației Pavel Năstase, la Gala 2017 a Asociației Elevilor din Constanța Foto Sînziana Ionescu
  • Gala Asociației Elevilor din Constanța 2017 - 4 ani de existență Foto Alexandru Lache
  • Alexandru Bajdechi, Alexandru Manda, Robert Băjenaru și George Farauanu, fondatorii Asociației Elevilor din Constanța Foto Alexandru Lache
  • Gala Asociației Elevilor din Constanța 2017 - 4 ani de existență Foto Sînziana Ionescu
  • Gala Asociației Elevilor din Constanța 2017 - 4 ani de existență Foto Sînziana Ionescu
  • Gala Asociaţiei Elevilor din Constanţa 2017 - 4 ani de existenţă Foto Alexandru Lache
  • Gala Asociației Elevilor din Constanța 2017 - 4 ani de existență Foto Sînziana Ionescu
  • Tortul aniversar la Gala Asociației Elevilor din Constanța 2017 - 4 ani de existență Foto Alexandru Lache
Distribuie imaginea
citeste totul despre: