Istoricul Kemal Karpat a venit să-şi vadă România. Consultantul preşedinţilor SUA a vorbit tătarilor despre păstrarea rădăcinilor şi a identităţii naţionale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Venerabilul profesor Kemal H. Karpat, în vârstă de 92 ani, a revenit în România pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Această distincţie se adaugă celei primite în 1994 de la Universitatea Ovidius din Constanţa. Vizita a fost folosită pentru ca istoricul să-şi revadă şi locurile natale.

Prima oprire a profesorului Kemal H. Karpat a fost la casa părintească din Armutlia, actualul sat tulcean Turda, de lângă Babadag. Profesorul s-a recules la mormintele părinţilor săi, declarându-se întristat de starea cimitirului musulman unde odihnesc înaintaşii săi. El a adresat scrisori Muftiatului Cultului Musulman din România şi Consulatului Republicii Turce de la Constanţa, cerând sprijin pentru repararea locurilor de veci distruse de trecerea timpului şi mai ales de localnici.

Kemal Karpat a poposit apoi la Constanţa, unde comunitatea tătară l-a serbat vineri, 8 mai. Într-o mică festivitate ţinută la hotel Aurora, în organizarea Asociaţiei Saladin Agiacai (fost preşedinte UDTTMR), profesorul Karpat a împărtăşit din impresiile sale din vizita în România. Agapa a fost onorată de consulul Turciei la Constanţa, Excelenţa sa Ali Bozçalişkan. „Pentru mine, venirea în România este venirea acasă. Şi dacă nu văd Dobrogea, simt că n-am venit în România. Dobrogea este patria mea“, a declarat Kemal Karpat.

Istoricul Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie şi Studii Asiatice din cadrul UBB Cluj-Napoca, este cel care a făcut demersurile pentru venirea în România a profesorului Karpat. „A produs o impresie puternică în mediul academic clujean, în sânul celei mai mari şi celei mai vechi universităţi din România înfiinţate în anul 1581. Profesorii au spus că rar au mai auzit asemenea discurs şi rar au cunoscut asemenea personalitate“, a relatat prof. Tasin Gemil.

Karpat a povestit despre ceremonia unde i-a fost acordată înalta distincţie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. „Am vorbit întotdeauna liber, fără notiţe. Aşa a fost şi la Cluj. Am vorbit despre educaţia mea de la Seminarul Musulman din Medgidia, unde aveam un program de 7 ore pe zi, plus 3 ore de meditaţie. Aveam doar 4 ore libere, după slujba de vineri de la geamia seminarului, ni se dădea liber în oraş. Libertatea este cel mai mare dar ce se poate da unei fiinţe umane. Asta am învăţat-o de la seminar. În ultimul an am fost pedagog, controlam elevii să aibă unghiile tăiate, pantalonii călcaţi la dungă, pantofii lustruiţi. După ce am petrecut ani în aşa mediu aspru disciplinar, nu am mai vrut să port cravată sau cămaşă scrobită. Mi-a plăcut să mă îmbrac informal. Am primit şi critici, de ce nu mă îmbrac să arăt ca un domn. Păi dacă te faci domn doar cu îmbrăcămintea, vai de mama ta! Sper c-o să am ocazia să mai stăm de vorbă, simt c-am lăsat rădăcini noi aici“, a declarat profesorul Karpat.

Meryem Mambet, proprietarul hotelului Aurora din Mamaia, a înfiinţat Asociaţia Saladin Agiacai în memoria tatălui său. Împreună cu Denis Ibadula, matematician la Universitatea Ovidius din Constanţa, Meryam este neobosită în a întreprinde acţiuni pentru păstrarea spiritului comunităţii musulmane. „Ştiţi vorba aceea - cine nu are bătrâni să-şi cumpere? Comunitatea noastră din Dobrogea este fericită: nu trebuie să cheltuiască nimic“, a afirmat Meryam Mambet Agiacai, preşedintele asociaţiei, mulţumindu-i profesorului Karpat pentru învăţături.

Când mai veniţi în Dobrogea?, a fost întrebat profesorul Kemal H. Karpat. „Încă n-am plecat“, a răspuns istoricul zâmbind. 

image
image

Bătrân cât veacul

„Am plecat din România acum 73 ani, dar m-am străduit să păstrez limba cu care am crescut, limba în care am citit sute şi sute de romane, limba în care m-am iniţiat în lumea cercetărilor şi în cunoştinţa lumii întregi. Am încercat să o păstrez limba română pentru dragostea pe care i-o port, pentru frumuseţea şi sonoritatea ei. Sunt născut în Dobrogea şi toată viaţa am rămas dobrogean. Ţinutul are farmecul ei, puterea enormă de a rămâne adânc în sufletul oamenilor care au trăit acolo“, a declarat istoricul în vârstă de 92 ani.

Karpat, care a trăit în România, Turcia şi Statele Unite ale Americii, s-a declarat dobrogean înainte de toate. „Dobrogea este un locaş sfânt. În camera mea de lucru atârnă pe perete harta Dobrogei. Zilnic revăd astfel locurile natale dragi mie“, a mărturisit profesorul Karpat.

Parcursul unei personalităţi

Kemal H. Karpat s-a născut la 15 februarie 1925, în Armutlia (astăzi Turda, comuna Mihai Bravu, judeţul Tulcea). În 1942 absolvă Seminarul Teologic Musulman din Medgidia şi merge să studieze la Facultatea de Drept a Universităţii din Istanbul. Obţine titlul de Doctor în drept public şi politic la Universitatea din Istanbul. În 1950 pleacă în SUA, unde îşi începe cariera academică, din postura de asistent universitar (1950-1953).

Primeşte titlul de Doctor al Universităţii din New York în 1957, unde ulterior va fi profesor guvernamental (1962-1967). Este cercetător ştiinţific la Universitatea Harvard (1960-1961). În 1967 devine profesor la Universitatea Wisconsin, de unde a ieşit la pensie, în 2003, la vârsta de 80 de ani şi cu titlul academic de „distinguished professor“. A fost consultant al preşedinţilor americani Jimmy Carter, Ronald Reagan şi George Bush, pe probleme de Orient.

Fiu al imamului Hüseyin oglu Haşim, Mehmet Kemal (cum este trecut pe certificatul de naştere) sau Kemal Haşim Ömer (pe numele său complet) s-a născut într-un sat dobrogean, la 15 februarie 1925. În 1946 a luat o decizie majoră: îşi schimbă numele de familie în Karpat.

„În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi.

Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul tătar. Cariera sa internaţională, care urmează după acest moment, este prodigioasă. Confirmarea definitivă o primeşte odată cu invitarea la Casa Albă, la Washington, unde cei mai puternici oameni ai lumii, preşedinţii Statelor Unite ale Americii, îi cer sfatul.

Vă mai recomandăm 

VIDEO A plecat din România acum 73 ani şi are pe perete harta Dobrogei. Kemal Karpat, la 92 ani: „Am păstrat limba română oriunde m-am dus“

EXCLUSIV Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, fost consultant la Casa Albă: „Islamului îi lipseşte un Vatican al lui“

FOTO VIDEO Tătarul din Carpaţi. Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, consultant pentru Reagan şi Carter la Washington

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite