Imagini de arhivă: Cazinoul din Constanţa, martorul întâlnirii istorice dintre două capete încoronate din Europa
0
Imagini de epocă surprinse la 1 iunie 1914 arată un Cazino cu aerul imperial care l-a făcut celebru. Oameni eleganţi se plimbă pe faleză sau se odihnesc pe băncuţe. Ochii privesc curioşi spre camera de filmat a operatorului. Atmosfera maiestuoasă este aceeaşi. Numai personajele s-au schimbat. Filmul are, însă, altă miză. Arată întâlnirea istorică dintre două capete încoronate ale Europei.
La 1 iunie (14 iunie, pe stil vechi) 1914, oraşul-port de la Marea Neagră, Constanţa, era cel mai fierbinte loc pe harta Europei. Aici se întâlneau, pentru prima dată pe pământ românesc, suveranii de a căror alianţă se temeau state din Balcani şi Occident: Regele Carol I al României şi Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Avea să fie ultima vizită în străinătate a familiei imperiale ruse. În trei săptămâni, arhiducele Franz Ferdinand, moştenitorului tronului austro-ungar, a fost asasinat la Sarajevo. Aceasta a fost scânteia care a detonat butoiul cu pulbere din Balcani, declanşând Primul Război Mondial. După patru ani, la 16 iulie 1918, familia imperială a Romanovilor a fost asasinată.
Filmuleţul aflat în Arhiva Naţională de Filme a imortalizat evenimentul, care s-a desfăşurat într-un context politic extern tensionat la nivelul Europei. Era un moment în care România trebuia să aleagă de partea cui se situează: Antanta şi Puterile Centrale. Chiar dacă regele României, Carol I, german de origine, înclina spre Puterile Centrale, a pregătit primirea Împăratului de Răsărit cu toate onorurile cuvenite. Oraşul Constanţa, reşedinţa de vară a familiei regale a României, a fost ales drept gazdă, iar în mai puţin de o lună urbea s-a transformat astfel încât să fie demnă de primirea înalţilor oaspeţi.
Ziua cea mare
La ora 9.45 a zilei de 1 iunie 1914, iahtul imperial Standard al familiei Romanov, escortat de crucişătorul cuirasat Kagul, iahtul Almaz şi patru contratorpiloare, a intrat în apele Portului Constanţa. La ora 10.15, Ţarul Rusiei a coborât de pe vas şi a pus pentru prima oară piciorul pe pământ românesc. A fost întâmpinat de Regele Carol I, Regina Elisabeta, Principele Ferdinand şi toată familia regală a României.
Suveranii au trecut în revistă compania de onoare. Apoi musafirii imperiali au fost poftiţi în pavilionul de primire special construit, unde Regele Carol I i-a prezentat Ţarului Nicolae pe membrii Casei Regale Române şi pe demnitarii ţării. Prezentările au durat 30 minute. La ora 10.45, familia regală şi cea imperială au plecat spre catedrală.
Emoţii
Un incident avea să dea emoţii şi mai mari familiei imperiale a Rusiei. Caii s-au oprit brusc în mijlocul mulţimii entuziasmate, s-a produs o mică busculadă, iar ţarina s-a albit la faţă şi s-a ridicat în picioare şoptind vizibil panicată: „L’empereur, l’empereur!“. Regina Elisabeta a strâns-o uşor de mână şi i-a zâmbit, ca s-o liniştească. Regele Carol I oprise alaiul pentru a anunţa că bravul Regiment 5 de Roşiori, distins în război şi care dădea onorul în faţa arcului de triumf, va purta numele Ţarului Nicolae al II-lea.
Un alt moment tensionat avea să se consume după ceremonia religioasă oficiată la catedrală de Episcopul Nifon. La şedinţa foto de după, făcută la pavilionul de primire, regele Carol I a afişat o mină senină în faţa cohortei de fotografi şi de reporteri, în care loc de cinste îi fusese rezervat fotografului constănţean N. Ioanid. Însă Ţarul Nicolae al II-lea a trădat o nervozitate vizibilă. Înăuntrul aparatelor cu burduf, în care fotografii îşi vârau capul, se putea ascunde un pistol, iar ţarul era conştient de pericol.
Suita s-a întors apoi în port, unde Regele Carol I a urcat pe iahtul Standard împreună cu Ţarul Nicolae al II-lea pentru a trece în revistă echipajul vasului. Ţarul, regele, principii Ferdinand şi Carol au mers apoi, cu barca regală Carmen Sylva, să viziteze silozurile şi lucrările din Portul Constanţa.
Programul zilei
La ora 13.00 a avut loc dejunul intim al celor două familii la Cuibul Reginei, în timp ce la Cazino s-a ţinut dejunul de onoare la care au participat suitele celor doi monarhi. S-a servit „zakuski, oeufs brouilles walewska, escalope de ris, jamboneau galce, faisans a la broche“, s-a băut „xeres, champagne Mumm şi Cordon Rouge, muscatel şi cointreau“. La ora 16.30, s-a luat ceaiul pe iahtul imperial, apoi s-a asistat în oraş la defilarea soldaţilor din Corpul 5 Armată român. La ora 20.00, potrivit datelor consemnate în Monitorul Oficial, a început „prânzul de gală“ la Palatul Regal din Constanţa.
Acesta a durat două ore, iar la ora 23.00, înalţii oaspeţi se pregăteau de plecare. Primiseră cadouri speciale, printre care obiecte populare cusute cu măiestrie şi oferite de Principesa Maria. Ţarul Rusiei a dăruit 10.000 de lei săracilor din Constanţa şi 5.000 de lei personalului Palatului Regal. Retragerea s-a făcut cu torţe, artificii şi fanfară. Familia imperială a Rusiei a salutat surâzând România.
Cele două familii suverane, la Constanţa Sursa foto Ambasada Federaţiei Ruse
Ţarul Nicolae al II-lea, Nikolai Alexandrovici Romanov, a fost ultimul împărat al Rusiei, fiind înlăturat de pe tron de bolşevici în 1917. A fost silit să abdice în martie 1917, după 23 ani de domnie, fiind ţinut captiv şi apoi asasinat, la ordinul lui Lenin, împreună cu toată familia, la Ekaterinburg, la 16 iulie 1918. O dată cu ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei s-a stins dinastia Romanovilor. În 2000, sacrificiul lor a fost recunoscut oficial de Biserica Ortodoxă Rusă, care a canonizat familia imperială ucisă.
Ecourile vizitei istorice
La 4 iunie 1914, Consiliul local de la Constanţa s-a reunit în şedinţă pentru a trage concluziile înaltei vizite. „Oraşul Constanţa de acum încolo reintră ca şi în timpurile îndepărtate în făgaşul istoric rămânând pentru viitorime ca un punct de istorie strategic, pentru care nu putem să fim decât mândri. Prin actul petrecut la 1 iunie se consfinţeşte că oraşul nostru Constanţa este şi trebuie să rămână capitala nediscutată a întregii provincii“, a declarat primarul Virgil Andronescu.
Plini de patriotism local, cronicarii de la malul mării, printre care se numără şi publicistul Petru Vulcan, lasă posterităţii o „Cronică pentru mai târziu“, în revista „România Mare“: „Noi băştinaşii am simţit întreaga gamă a tuturor fiorurilor vizitei Ţarului la Constanţa, noi am văzut întreaga transformare a liniştitului nostru oraş, din Constanţa obişnuită, unde poţi respira un aer împrospătat de mare, într’o capitală cochetă, înveşmântată conform celui din urmă jurnal al modei, împestriţată de lume care, în mare parte, nu mai văzuse marea şi într’un moment dat Constanţa s’a văzut silită să hrănească peste o sută de mii de oameni. A fost o sărbătoare cum nu s`a mai văzut la Constanţa“.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
