FOTO Celebrul tenor Placido Domingo, despre Cazinoul din Constanţa: „Această comoară rară a patrimoniului cultural european este în pericol de a fi pierdută“
0
Cazinoul din Constanţa a fost inclus pe Lista celor mai periclitate 7 monumente din Europa în Anul Patrimoniului Cultural 2018. Clasamentul este realizat de principala organizaţie de patrimoniu european - Europa Nostra, patronată de Placido Domingo. „Vocea moştenirii culturale din Europa“ este intitulată asociaţia fondată la 29 noiembrie 1963 la Paris, ce va acorda în acest an o atenţie specială splendidului edificiu de la Marea Neagră.
Anunţul a fost făcut joi, 15 martie, la Haga, Luxemburg, de Europa Nostra, principala organizaţie de patrimoniu din Europa, şi de Institutul Băncii Europene de Investiţii.
Cele mai periclitate situri din Europa în 2018 sunt: Bisericile post-bizantine din Moscopole şi Vithkuq, Albania; Centrul istoric din Viena, Austria; Monumentul Buzludja, Bulgaria; Mănăstirile şi schitul David Gareji, Georgia; Cazinoul din Constanţa, România (nominalizat de Asociaţia ARCHÉ); Orfelinatul grec Prinkipo, Insula Prinţilor, Turcia; Fabrica de gheaţă Grimsby, Marea Britanie.
Experţii au constatat că aceste comori ale patrimoniului cultural european sunt în mare pericol, unele din cauza neglijenţei sau a dezvoltării inadecvate, altele - din cauza lipsei de expertize sau resurse.
„În lunile următoare, experţi din partea Europa Nostra şi a Institutului Băncii Europene de Investiţii, alături de alţi parteneri şi de nominalizatori, vor vizita cele 7 situri selectate şi se vor întâlni cu decidenţii-cheie.
Echipele pluridisciplinare vor oferi recomandări tehnice, vor identifica posibile surse de finanţare şi vor mobiliza sprijin pentru salvarea acestor repere culturale. Până la finalul anului, specialiştii vor formula planuri fezabile de acţiuni pentru siturile listate“, explică Asociaţia ARCHÉ, ONG-ul din Bucureşti care a reuşit acest demers pentru Cazinoul din Constanţa.
Vizita pentru Cazinoul din Constanţa este programată la toamnă.
Placido Domingo: „Este nevoie de sprijin european pentru salvarea acestor comori“
Europa Nostra este condusă de celebrul tenor spaniol Placido Domingo, care a catalogat Cazinoul din Constanţa şi celelalte 6 situri de pe lista finală ca fiind comori rare pentru care comunităţile locale au nevoie de sprijin european.
„Această nouă listă a Celor mai periclitate 7 cuprinde comori rare ale patrimoniului cultural european, în pericol de a fi pierdute. Comunităţile locale sunt profund angajate în păstrarea acestor importante exemple ale patrimoniului nostru comun, dar au nevoie de un sprijin european mai cuprinzător. Fac, aşadar, apel către părţile interesate, atât publice, cât şi private, de la nivel local, regional, naţional şi european, să îşi unească forţele pentru a asigura un viitor viabil pentru aceste situri“, a arătat maestrul Plácido Domingo, preşedintele Europa Nostra.
La rândul său, Francisco de Paula Coelho, decanul Institutului Băncii Europene de Investiţii, a afirmat: „Anul European al Patrimoniului Cultural, în desfăşurare, oferă cadrul ideal pentru lansarea celei de-a patra liste a Celor mai periclitate 7 situri. O evaluare recentă a siturilor şi monumentelor selectate anterior a evidenţiat progrese semnificative în cazul unora dintre ele şi a demonstrat capacitatea investiţiilor în patrimoniu cultural de a genera beneficii multiple, notabil de asemenea la nivel socio-economic. Sperăm aşadar că siturile incluse pe această nouă listă vor fi salvate pentru generaţiile viitoare, mulţumită combinării sprijinului public şi privat“.
Reacţiile Constanţei
Arhitectul Alexandru Bălan, liderul Ordinului Arhitecţilor din Dobrogea, atrage atenţia că includerea Cazinoului pe această listă nu înseamnă automat restaurarea edificiului.
„Cazinoul din Constanţa este în această stare din cauza Legii Achiziţiilor, care permite contestarea câştigătorilor licitaţiilor de achiziţie. Aşa suntem noi, se contestă şi specialiştii în restaurări care au elaborat proiectele de restaurare, unii trebuie să se afle în treabă. Cazinoul trebuia să intre în reabilitare încă de acum 4 ani, dar participanţii la licitaţii s-au contestat în permanenţă. Şi peste mulţi ani, tot aşa va fi, cu tot sprijinul din afară. Oricum Cazinoul va suferi în continuare. Schimbarea Legii Achiziţiilor este prima soluţie de revitalizare a acestui monument de arhitectură“, spune arhitectul Bălan.
În prezent, Compania Naţională de Investiţii, care pune la dispoziţie banii pentru reabilitarea Cazinoului va efectua pentru a patra oară procedura de atribuire a lucrărilor. Până la rezolvarea demersului, Primăria Constanţa a dat asigurări că va conserva monumentul, care este serios degradat şi afectat, în plus, de intemperii, de climatul specific de la Constanţa (rugina provocată de aerul sărat, bătaia constantă a valurilor etc).
GALERIE FOTO CU CAZINOUL ÎN STAREA ACTUALĂ
Cazinoul din Constanţa Foto Marian Sterea
Există deci temerea că atunci când va fi organizată, conform legii, o nouă licitaţie publică pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare, aceasta va fi previzibil contestată de perdanţi, conform reţetei de până acum. „Transpunem directivele europene“ - acesta este răspunsul oferit de Compania Naţională de Investiţii la întrebările privind mecanismele care o împiedică să ducă un proiect major la bun sfârşit. Directivele europene se aplică însă diferit, de la stat la stat. „Nu preţul cel mai mic trebuie să fie criteriul suprem, ci calitatea lucrărilor şi experienţa contractorului“, consideră totuşi specialiştii.
Soluţia ar fi modificarea Legii Achiziţiilor Publice pentru cazul monumentelor istorice, care pot muri efectiv până la consolidarea lor. Pentru aceasta, însă, este nevoie de Legislativ şi de Executiv care să opereze modificările necesare - în sensul scurtării demersului, cu respectarea paşilor legali.
Dar un activist de mediu ajuns parlamentar în opoziţie consideră că dacă legea ar fi fost respectată în amănunt, restaurarea Cazinoului n-ar mai fi putut fi contestată în instanţă, iar contestatarul n-ar mai fi avut câştig de cauză. „Înseamnă că nu s-a respectat legea, de fapt, din moment ce instanţa a dat dreptate contestatarului. Soluţia trebuia să fie respectarea legii astfel încât să nu se poată câştiga în instanţă - nu modificarea legii ca să le fie mai uşor cui să atribuie lucrarea. Problema Cazinoului durează pentru că nu s-a dorit, în mod real, rezolvarea ei“, este de părere avocatul Stelian Cristian Ion, activist de mediu, deputat USR de Constanţa. El îşi exprimă convingerea că dacă s-ar fi respectat cu stricteţe toţi paşii, Cazinoul ar fi fost acum renovat.
Cu toate îndoielile, constănţenii de rând se bucură pentru această reuşită care va mobiliza comunitatea locală, în special autorităţile decidente: „Felicitari inimoasei echipe ARCHE pentru eforturile susţinute în vederea reabilitării Cazinoului constănţean şi pentru aceasta reuşită importantă. Vă mulţumim că ne-aţi redat speranţa că aceasta bijuterie arhitectonică va fi reabilitată şi îşi va recăpăta spledoarea de altădată“. a transmis Elena Stănescu comentariul său la anunţul ARCHÉ de pe Facebook.
Care au fost cele 12 finaliste
Cele mai periclitate 7 situri în 2018 au fost selectate de conducerea Europa Nostra dintre cele 12 situri alese de o comisie de specialişti în istorie, arheologie, arhitectură, conservare, analiză de proiect şi finanţe. Nominalizările au fost propuse de organizaţii ale societăţii civile sau de către instituţii publice care fac parte din reţeaua Europa Nostra, ce include membrii şi organizaţii asociate de pretudindeni din Europa. Astfel de liste au mai fost publicate în anii 2013, 2014 şi 2016.
Cazinoul din Constanţa, pe Lista celor mai periciitate 7 monumente din Europa Sursa Facebook Europa Nostra
Monumentele care au concurat în finala europeană provin din 10 ţări, incluzând România: Cazinoul din Constanţa, România; Centrul istoric din Gjirokastra şi bisericile post-bizantine din Voskopoja şi Vithkuqi din Albania; Centrul istoric al Vienei, Austria; Fabrica de pregătire a cărbunelui din Beringem, Belgia; Monumentul Buzludzha din Bulgaria; Reţeaua de cablu aerian din Chiatura şi mănăstirile David Gareji din Georgia; Castelul Sammezzano din Toscana, Italia; Situl preistoric de la Cadiz, Spania; Orfelinatul Prinkipo Greek din Insula Prinţului, Turcia; Fabrica de gheaţă din Grimsby, Marea Britanie.
Programul „Cele mai periclitate 7 situri” a fost lansat în ianuarie 2013 de către Europa Nostra, cu sprijinul Institutul Băncii Europene de Investiţii, în calitate de partener fondator. Acest program a fost inspirat de succesul unui proiect asemănător desfăşurat de Fondul Naţional pentru Conservare Istorică din SUA (US National Trust for Historical Preservation). „Cele mai periclitate 7 situri” nu este un program de finanţare. Scopul său este de a servi drept catalizator pentru acţiune şi pentru a promova puterea exemplului. Acesta beneficiază de sprijinul programului Uniunii Europene „Europa Creativă”, ca parte a programului Europa Nostra „Patrimoniul nostru – valorile noastre”.
Istoria Cazinoului din Constanţa
În argumentaţia cu care a convins juriul european, Asociaţia ARCHÉ a prezentat Cazinoul ca un monument istoric emblematic pentru oraşul Constanţa şi pentru România.
Specialiştii ARCHÉ (arhitecţi, în principal) au arătat că edificiul a fost ridicat în timpul „febrei cazinourilor” ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea. Daniel Renard, arhitectul româno-elveţian care a proiectat clădirea, a optat pentru un stil Art Nouveau opulent cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I. Cazinoul şi-a deschis porţile în anul 1910, devenind marele punct de atracţie al Constanţei.
Cazinoul din Constanţa Foto Sînziana Ionescu
„Clădirea a devenit, în timp, un reper al ţărmului Mării Negre. Văzut de pe mare, Cazinoul se înalţă pe un promontoriu stâncos, părând a aparţine mării mai degrabă decât oraşului, impresie întărită şi de decoraţia de inspiraţie marină a clădirii.
Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundaţiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine şi clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu şi leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoţită pe tot parcursul de o centură verde.
Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spaţios şi bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spaţii tehnice şi este completat de terase deschise.
Principala ameninţare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea şi ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala şi procesul de îngheţ-dezgheţ accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile şi furtunile au distrus majoritatea ferestrelor faţadei dinspre mare, permiţând ploii, zăpezii, păsărilor şi animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce spre prăbuşirea acoperişului.
De-a lungul timpului clădirea a adăpostit, alternativ, funcţiuni comerciale şi funcţiuni publice (când edificiul s-a aflat în grija statului). În anii 2000 clădirea a fost abandonată, stare în care se găseşte şi astăzi ca urmare a incapacităţii administrative de a se găsi finanţare pentru a demara o operaţiune de salvare, restaurare şi revitalizare. Situaţia a fost prelungită de eşuarea încercărilor repetate de finalizare a procesului de licitaţie publică.
Clădirea a trecut de mai multe ori din administraţia municipiului Constanţa în administraţia altor instituţii, ultima dintre acestea fiind Compania Naţională de Investiţii din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Această stare de incertitudine adminstrativă a întârziat şi mai mult demararea unui proces adecvat de restaurare. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin trei procese de restaurare, de o calitate discutabilă, care pun probleme suplimentare unei viitoare campanii de reactivare.
Nominalizatorul acestui ansamblu, Asociaţia ARCHÉ împreună cu partenerii săi, susţin că restaurarea şi deschiderea Cazinoului din Constanţa către public îi vor asigura în continuare rolul de important reper cultural şi pilon al identităţii locale, precum şi supravieţuirea în viitor.
Includerea Cazinoului pe lista preliminară de 12 a programului “Cele mai periclitate 7 situri” în ianuarie, a stârnit un răspuns puternic în rândul comunităţii locale. De asemenea, a generat acţiunea Primăriei Municipiului Constanţa, care a lansat un sondaj online privind restaurarea monumentului, prin care doreşte să afle opinia cetăţenilor cu privire la cum ar trebui să se desfăşoare procesul şi ce funcţiuni îşi imaginează pentru clădirea istorică. Acesta este un punct important în campania iniţiată de Asociaţia ARCHÉ şi partenerii săi, prin care decidenţii locali şi naţionali fac primii paşi în stoparea degradării Cazinoului. În următoarea perioadă, un consorţiu alcătuit din Primăria Constanţa şi Asociaţia ARCHÉ va pune în mişcare procedurile necesare pentru lucrările de primă urgenţă“, au dat asigurări reprezentanţii ARCHÉ.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
