FOTO Tablouri în valoare de 5 milioane de euro, semnate de Grigorescu, Luchian şi Tonitza, uitate într-un muzeu obscur de la ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Muzeul de la Topalu, unic în mediul rural din România, care adăposteşte opere de artă a căror valoare de ridică la 5 milioane de euro, s-ar putea închide.

Mario Vintilă, un urmaş de-al lui Gheorghe Vintilă, medicul ginecolog care a donat lucrările de arta comunei Topalu, un sat dobrogean situat pe malul Dunării, la jumătatea drumului dintre Hârşova şi Cernavodă, în amintirea părinţilor săi, Dinu şi Sevastia Vintilă, a cerut anularea donaţiei, pe motiv că lucrările nu sunt bine păstrate. 

Muzeul de Artă Constanţa, de care aparţine cel de la Topalu, a câştigat pocesul la toae instanţele, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cauza s-a întors însă spre a fi rejudecată la Constanţa. La dosar va fi depusă şi o expertiză a unui specialist pe conservare – restaurare, de la Muzeul Naţional al României.

Capodoperele de la Topalu

Muzeul adăposteşte 220 de capodopere de artă: picturi de Ioan Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu; lucrări de sculptură ale lui Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Oscar Han, G. Tudor; grafică: lucrări de Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu. 

Arca lui Noe 

La sfârşitul săptămânii trecute, mai mulţi critici de artă şi directori ai muzeelor din Constanţa, Brăila, Galaţi şi Bucureşti s-au adunat la Topalu pentru a trage un semnal de alarmă.

Ei au spus că lucrările sunt foarte bine păstrate si că, de fapt, se doreşte ca ele să ajungă la casele de licitaţii.

„Dacă cineva ar revendica din dragoste faţă de artă sau de ataşament faţă de părinţi s-ar înţelege“, spun criticii de artă. Ei spun că, în spatele acestui proces care durează de atâţia ani sunt interese obscure şi că operele de artă vor ajunge la casele de licitaţii şi li se va pierde urma. Dacă donaţia se împrăştia, va fi împotriva dorinţei exprese a donatorului, care a dorit să rămână la Topalu. 

Doina Păuleanu a tras un semnal de alarmă. „Ne propunem să atragem atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă această mafie a retrocedărilor. Ea există în materie imobiliară, cred că acum se constituie şi în materie de artă şi trebuie să fim foarte atenţi cu toţii, pentru că riscăm să ne golim muzeele, iar muzeele trebuie să rămână cu aceste donaţii care au fost făcute, cele mai multe, cu toată ştiinţa donatorului şi din toată inima“, a explicat ea.

Păuleanu spune că trebuie făcută o distincţie clară între o donaţie făcută din suflet şi una abuzivă, împusă de comunişti.

„Este o Arcă a lui Noe, dacă toate celelalte muzee ar dispărea, la Topalu se pot reconstitui toate urmele modern ale artei din România“, spun criticii de artă. 

Muzeul de Artă a investit inclusiv în redobândirea casei în care a copilărit Gheorghe Vintilă, ce fusese vândută de către părinţii săi. În clădire a funcţionat o perioadă şi sediul CAP-ului. 

O istorie veche

Povestea muzeului începe în anul 1960, când medicul Gheorghe Vintilă a hotărât să lase satului natal ce a avut el mai de preţ: operele de artă.

Primarul din Topalu, Gheorghe Murat, povesteşte că soţia medicului i-a murit în urma unei operaţii de apendicită. În anul 1970, nimeni nu ştie cum, medicul l-a trecut pe numele său pe Mario. „La acea vreme trebuia neapărat ca pe certificatul de naştere copilul să aibă tată şi aşa medicul a devenit părinte“, spun cei care l-au cunoscut. 

Înmormântat de colegii de la muzeu 

Astăzi, sătenii abia dacă ştiu cine au fost Dinu şi Sevasta Vintilă. Amândoi, învăţători respectaţi în Topalu, au plecat la Bucureşti la începutul secolului, imediat ce copiii au terminat şcoala gimnazială. Unul dintre fii - Gheorghe - a îmbrăţişat profesia de medic, dar a vrut cu orice preţ să intre în lumea colecţionarilor de artă.

„A fost unul dintre medicii ginecologi care au făcut bani în anii ’50. A fost foarte bun prieten cu sculptorul Oscar Han, care l-a şi îndrumat în achiziţiile sale“, ne spune Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa. 

A decis ca întreaga sa colecţie de picturi să o doneze satului, cu condiţia să fie organizată o expoziţie permanentă în casa natală, care să poarte numele părinţilor săi - Dinu şi Sevasta Vintilă. Medicul s-a retras în anul 1969 la Constanţa, unde a fost muzeograf principal la Muzeul de Artă. 

A murit în 1978, la Constanţa. El a fost înmormântat de angajaţii Muzeului de Artă, în semn de respect, pentru că a donat 57 de opera de artă. 

Casa familiei din Topalu a fost restaurată, i-au fost construite anexe, pentru ca spaţiul să fie suficient pentru picturile existente. 

După anul 1990, trupul lui a fost adus în curtea casei sale părinteşti, acolo unde îşi doarme somnul de veci. 

Oamenii din sat trec zilnic pe lângă aceste comori, fără să le cunoască valoarea. „Am fost la muzeu când eram la şcoală“, ne-au spus majoritatea.

Turiştii trec pragul muzeului mai ales vara şi rămân uimiţi de ce capodopere ascunde. Preţul unui bilet este de 6 lei. Elevii şi studenţii plătesc doar 3 lei, iar taxa de filmare şi fotografiere este de 30 de lei.  

Vă mai recomandăm: 

Muzeu de ţară cu picturi de Grigorescu şi Tonitza

FOTO Obiecte de podoabă pe care le purtau femeile şi bărbaţii în urmă cu mii de ani, expuse la Muzeul de Arheologie

Constanţa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite