Constanţa: Ion Roşioru este Domnu' Trandafir de Hârşova
0Prima poezie a scris-o pe vremea când nu ştia că scrie poezii, iar primul text - pe când era un băieţandru. Vorbea în versuri de mic copil.
Manuscrisele primelor texte s-au pierdut. „Am schimbat locuinţele şi s-au pierdut foile de hârtie. Nu le-am mai recuperat niciodată“, spune profesorul.
Vorbeşte foarte bine cinci limbi străine: franceza, spaniola, rusa, maghiara şi germana. Scrie poezii şi proză, pantumuri (specie a poeziei lirice în care al doilea şi al patrulea vers dintr-un catren formează primul şi al treilea vers din catrenul următor) şi haiku (poezie japoneză alcătuită din 17 silabe dispuse în 3 grupe).
De 38 de ani la catedră
Cu toate acestea, a rămas să predea la liceul din Hârşova limba franceză. Este cetăţean de onoare al oraşului şi în curând va fi şi cetăţean de onoare al localităţii în care s-a născut - Mânzăleşti din judeţul Buzău. A debutat în 1976 la Revista Tomis. De-a lungul timpului a colaborat la mai multe reviste de cultură din ţară.
12 cărţi publicate
Are 12 cărţi publicate: 3 de poezie, 3 de proză, 3 monografii şi 4 volume de critică literară. În lucru are un alt volum de proză care se va numi „Îngeri indecişi“. A tradus versuri şi proză din mai multe limbi străine în română şi invers.
Pentru scrierile sale a obţinut numeroase premii la Târgovişte, Tulcea, Bucureşti şi Sibiu. În palmaresul lui au intrat şi premiile Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie, premiul „Convorbiri literare“ pentru cele câteva sute de poezii pe care le-a tradus pentru revista „Poezia“
din Iaşi.
În prezent, lucrează la o antologie a pantumului în literatura limbii şi traduce peste 250 de pantumuri din mai multe limbi (franceză, spaniolă, maghiară, portugheză şi italiană).
Inspiraţie de... vacanţă
Până în urmă cu doi ani îşi aşterna gândurile pe hârtie. „Mergeam în excursii cu microbuzul sau cu trenul şi în timp ce restul persoanelor urmărea priveliştile pe geam, eu scriam“, povesteşte el. Spune că în călătorii avea mai mult spor decât avea acasă.
În 1976 a avut prima maşină de scris. Acum, maşina a fost trasă pe linie moartă şi doar când are probleme cu imprimanta se aşează în faţa maşinii de scris pe la biroul de lucru şi îşi continuă povestirea. „Am impresia că în acele moment conduc un tanc“, râde prozatorul.
Foştii elevi sunt profesori de limba franceză
La liceu îşi tratează meseria cu aceeaşi seriozitate. Este la catedră de 38 de ani. La acelaşi liceu - Ioan Cotovu din Hârşova. Nu de puţine ori a ajuns cu elevii săi la faza naţională a olimpiadelor. Mulţi dintre foştii lui elevi sunt astăzi profesori de limba franceză sau lucrează în domeniul literar, cu burse în străinătate.
Pentru munca sa de la catedră a primit diploma de excelenţă „Gheorghe Lazăr“ şi mulţi ani a fost membru în consiliul de conducere al Inspectoratului Şcolar.